Aripi smulse de Corina Savu

imageimage

Editura: Absolut/ Smart Publishing

Anul apariției: 2015/ 2016

Număr de pagini: 315

” Citim un roman în care dragostea se împletește cu crima într-un senzațional periplu al personajelor prin situații conflictuale de viață. Dragostea se contopește cu ura, interesul cu altruismul, fericirea cu drama. Alicia, o tânără femeie venită dintr-o provincie din Mexic într-un mare oraș al țării, în urma despărțirii de primul iubit, intră într-o încurcătură din care iese punându-se la adăpost ca amantă a șefului cartelului drogurilor din Juarez. În realitatea lumii ei, se întâmplă mai multe crime, persoane pe care le cunoaște sunt ucise. Toate indiciile poliției duc la ea; este arestată și eliberată, curtată și disprețuită chiar de dragostea ei adevărată: detectivul Carlos Diaz, unul dintre cei mai buni polițiști din oraș.

În această primă parte a cărții, cititorul este sedus de o tulburătoare poveste a unei femei care își dorește să fie fericită și iubită, să acceadă la statutul de ființă umană liberă și demnă, dar trăiește contrariul: acuzația de crimă, nebunia, viața ca o depresie continuă.”

— Alensis De Nobilis.

Nu știu de ce, dar titlul acestei cărți m-a dus cu gândul la o carte fantasy; deși din descriere îmi dau clar seama că este o carte polițistă!

Sunt curioasă dacă mă prinde…nefiind tocmai genul meu preferat, dar am mai avut surprize!

” Nu ai fost tu vinovată, am fost eu. Pentru asta o să fiu mereu aproape de tine. Atunci când nu o să mai ai pe nimeni lângă tine, eu o să fiu acolo, să te prind de fiecare dată când o să cazi. Când zâmbetul ți se va transforma în lacrimi, o să ți le șterg. Pentru că nu mi-am respectat promisiunile…o să fiu acolo, lângă tine. Nu te pierde. Luptă așa cum numai tu știi să o faci.”

Singurătate, durere, disperare și dorința de a retrăi trecutul cu tot ce a avut el mai bun…acestea sunt primele mele impresii despre debutul acestei cărți.

Alicia– sau Malicia, sau Ducesa– este vizitată de polițiști. Unul dintre aceștia fiind chiar Carlos Diaz- fostul ei logodnic… Se crede despre ea că este o infractoare, mai exact spus, o criminală. Așa să fie oare?

Oricum, Alicia este logodită…din nou! Și sora logodnicului este cea care își dorește să o vadă mai bine în închisoare decât măritată cu fratele ei… De ce? Ce secrete ascunde trecutul Aliciei?

Cartea este intensă, nici nu știi când dai paginile, așa ești de captivat de acțiune!

” Erau prea multe lucruri ce-i învăluiau sufletul ca o pojghiță smolită. Întunericul fusese mereu un bun aliat, servind drept felinar pentru pașii săi pierduți.”

Alicia, un personaj complex, pe care, deși crezi că începi să o cunoști, constați că ascunde din ce în ce mai multe…ori că suferă de dublă personalitate…

” — Trecutul este dureros, spuse privind spre cruce, iar prezentul apăsător, privindu-l pe avocat. Între ele plutește adevărul. Unul greu de văzut, dar ușor de răstălmăcit.”

Dar se pare că detectivul Diaz a făcut o adevărată cruciadă din a demonstra că Alicia este vinovată… Sunt conștientă că eroina are secretele sale, pe care le păzește strașnic; dar având în vedere că cei doi au fost logodiți, iar Alicia l-a părăsit în fața altarului…mi se pare că detectivul nostru nu este tocmai obiectiv și imparțial….

Acțiunea cărții se desfășoară pe mai multe planuri– trecutul constituie un factor important după părerea mea. Deocamdată, facem slalom printre detectivi și poliție pe de-o parte; și viața Privată a Aliciei alături de un viitor soț pe care este foarte evident că nu-l iubește, ba chiar aș risca să spun că îl disprețuiește profund.

Nu se liniștesc bine problemele, că iar se complică! Mathias– logodnicul Aliciei, este împușcat de Carlos mortal, în timp ce el și Alicia se luptau… Carlos susține că a fost legitimă apărare…dar nu o poate dovedi…

Nici nu mai știu ce să cred! Am impresia că am fost prinsă într-o furtună, și încă nu realizez ce se întâmplă…

Carlos e suspendat din funcție, și pentru acest fapt tot pe Alicia o condamnă…

O carte frumoasă, scrisă într-un stil simplu și direct. Nu îi poți rezista!

Alicia și stările ei contradictorii, de agitație maximă, urmate de momentele de acalmie și reflexie mă deconcertează.

” Noaptea se apropia liniștită, ascultând șoapte, gânduri și dorințe. Șoapte aride ce-i mângâiau pe cei ce căutau fericirea pe malul suferinței. Gânduri sibilinice prindeau aripi meprizabile, devoalând suflete chinuite. Dorințe arzătoare precum lava din străfundul vulcanului, pregătite să erupă odată cu lăsarea serii.”

Întrebarea pe care mi-o pun este: care vucan? Al durerii? Al nebuniei? O nebunie care de fapt, pare a fi o dureroasă realitate, pe care mintea ei a preferat să o ascundă în negurile timpului. De care nu-și mai aduce aminte decât în coșmaruri.

Se are că se anunța vremuri tare grele atât pentru polițiștii secției din oraș, cât și pentru Alicia…

O carte aparte, care efectiv te ține complet în ceață! De ce? Pentru că, încă de la primele capitole, când deja cunoști cât de cât personajele; nu poți spune cu certitudine care este personajul pozitiv și care este personajul negativ…

Cum este oare să îți dai seama că persoana în care aveai încredere și care credeai că niciodată nu te va dezamăgi…o face totuși? Îi este dat să trăiască acest sentiment și Aliciei… O înțeleg, viața mi-a scos și mie în cale asemenea piedici…

Mi-au plăcut mult personajele. Sunt puternice și rezistente; încăpățânate; credibile. Pur și simplu le poți vizualiza în timpul lecturii!

Apreciez acest talent al autoarei, chiar dacă, ca cititor, te simți puțin straniu atunci când constați că nu poți întrevedea unele lucruri. Sau că ceea ce speri sau crezi că se va întâmpla, e departe de ceea ce se petrece de fapt.

Ceea ce pot spune cu mâna pe inimă, este că această carte merită să fie citită. O pot asemăna cu un film de acțiune, în care toate se desfășoară la viteză maximă!

Abia aștept apariția următorului volum, în speranța că întrebările mele își vor găsi un răspuns… Sper să fie așa!

Corina, îți doresc multă inspirație! Și îți mulțumesc din suflet pentru cartea oferită spre recenzie! Mi-a făcut o deosebită plăcere să o citesc!

Nota mea pentru carte este 9,9.

Advertisements

15 thoughts on “Aripi smulse de Corina Savu

  1. Foarte frumoasa si convingatoare recenzie! M-ai bagat complet in ceata si m-ai facut foarte curioasa in acelasi timp. Vreau sa citesc si eu cartea sa ma lamuresc singura care era misterul…

    Liked by 2 people

  2. Pingback: Recenzie justreadingmybooks – Aripi smulse

  3. Pingback: Listă recenzii și interviuri Corina Savu – Rândurile Evei

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s