În timp înveți… Luis Borges

image

” În timp înveți…

După un anumit timp, omul învață diferența subtilă dintre a susține o mână și a înlănțui un suflet,

Și învață că dragostea nu înseamnă a te culca cu cineva și că a avea pe cineva alături nu înseamnă siguranță

Și așa, omul începe să învețe…

Că săruturile nu sunt contracte și cadourile nu sunt promisiuni,

Și așa omul începe să-și accepte căderile cu capul sus și cu ochii larg deschiși

Și învață să își construiască toate drumurile bazate în astăzi și acum, pentru că terenul lui mâine este prea nesigur pentru a face planuri și viitorul are mai mereu o mulțime de variante care se opresc însă la jumătatea drumului.

Și, după un timp, omul învață că, dacă e prea mult, până și căldura cea dătătoare de viață a soarelui, arde și calcinează.

Că trebuie să își planteze propria grădină și să-și împodobească propriul suflet, în loc să aștepte ca cineva să îi aducă flori.

Și învață că într-adevăr poate suporta, că într-adevăr are forță, că într-adevăr e valoros.

Și omul învață și învață… și cu fiecare zi învață…

Cu timpul înveți că a sta alături de cineva pentru că îți oferă un viitor bun, înseamnă că mai devreme sau mai târziu, vei vrea să te întorci la trecut.

Cu timpul înțelegi că doar cel care e capabil să te iubească cu defectele tale, fără a pretinde să te schimbe, îți poate aduce toată fericirea pe care ți-o dorești.

Îți dai seama cu timpul că, dacă ești alături de această persoană doar pentru a-ți întovărăși singurătatea, în mod inexorabil vei ajunge să nu mai vrei să o vezi.

Ajungi cu timpul să înțelegi că adevărații prieteni sunt numărați și că cel care nu luptă pentru ei, mai devreme sau mai târziu se va vedea înconjurat doar de false prietenii.

Cu timpul înveți că vorbele spuse într-un moment de mânie, pot continua tot restul vieții să facă rău celui rănit.

Cu timpul înveți că a scuza e ceva ce poate face oricine, dar că a ierta, asta doar sufletele cu adevărat mari o pot face.

Cu timpul înțelegi că dacă ai rănit grav un prieten, e foarte probabil că niciodată prietenia aceasta nu va mai avea aceeași intensitate.

Cu timpul îți dai seama că, deși poți fi fericit cu prietenii tăi, într-o zi vei plânge după cei pe care i-ai lăsat să plece.

Cu timpul îți dai seama că fiecare experiență trăită nu se va mai repeta niciodată.

Cu timpul îți dai seama că cel care umilește sau disprețuiește o ființă umană, mai devreme sau mai târziu, va suferi aceleași umilințe și același dispreț, dar multiplicate și ridicate la pătrat.

Cu timpul înveți că grăbind sau forțând lucrurile să se petreacă, asta va determina că în final, ele nu vor mai fi așa cum sperai.

Cu timpul îți dai seama că, în realitate, cel mai bun nu era viitorul, ci momentul pe care îl trăiai exact în acel moment.

Cu timpul vei vedea că deși te simți fericit cu cei care-ți sunt împrejur, îți vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine și acum s-au dus și nu mai sunt…

Cu timpul vei învăța că încercând să ierți sau să ceri iertare, să spui că iubești, să spui că ți-e dor, să spui că ai nevoie, să spui că vrei să fii prieten, dinaintea unui mormânt,

Nu mai are nici un sens.

Dar din păcate,

Toate se învață doar cu timpul….”

— Luis Borges.

( un fel de prolog în cartea ~ Între pământ și apă~ de Raluca Andreea Chiper)

Advertisements

9 thoughts on “În timp înveți… Luis Borges

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s