Pentru tine

Pentru tine,

își spală, în sufletul meu, primăvara, verdele crud. Și tu…tot departe, de mine… Sunt acele zile care și-au primit tributul pentru mine. Sunt acele nopți în care visele și-au luat zborul către tine asemeni unui porumbel călător grăbit să își ducă mesajul mai departe. Dar fereastra sufletului tău este tot închisă, bine zăvorâtă, să nu cumva să te mai atingă vreo emoție.

Privesc cum plouă. Cu stropi fericiți că vor fi împreună, că vor spăla gândurile negre ce invadează efemerul. Se aud ecouri…reci, seci, grăbite, prin toate colțurile ascunse ale sufletului meu.

Și stropii par a coborâ câte doi pentru a se uni cu eternitatea clipei, cu veșnicia în care mai suntem împreună. Se lasă noaptea, cât de curând totul va reîncepe. Se vor uni din nou ghearele îmbibate de sentimente nefaste, vor smulge cu poftă din visurile ce altă dată ne aduceau raiul pe pământ, la ușa noastră. Gheare înmuiate în amintirile ce stârnesc tot ce e mai rău pentru tine, călcate în picioarele neinteresului, nepăsării, nesimțirii, și care au fost adânc îngropate în viitorul transformat în amintire arsă.

Unde să privesc? Unde să îmi arunc ochii pentru a nu îți mai vedea silueta fantomatică, învăluită în ceața disperării? Pentru că lacrimile ce au curs șuvoi nu mai sunt… iar focul care îmi întreține iubirea a ars și ultimele raze care mai aduceau sufletului meu o mică urmă de speranță deșartă? Unde să îmi mai ascund chipul, pentru ca amintirea mâinilor tale să nu mă mai mângâie, pentru ca privirea ta să nu mai răscolească dragostea mea, pentru ca buzele tale fierbinți să nu mai dezghețe dorința buzelor mele? Unde să îmi mai ascund corpul pentru a nu mai simți corpul tău imprimat pentru totdeauna pe corpul meu, brațele tale ținându-mă în brațe atunci când aveam nevoie de iubire sau de protecție, pentru a nu mai simți că întregul meu univers a fost distrus, fărâmițat asemeni firelor de nisip ce se pierd fără a se mai regăsi în bătaia vântului?

Unde să mă ascund de iubirea sinceră, puternică și statornică ce ți-o port, de iubirea care îmi inundă în continuare venele și nu mă lasă să te uit?

Cum oare voi reuși să îmi trăiesc prezentul, să întrevăd viitorul prin ceața timpului dacă nu îmi permiți să uit trecutul alături de tine?

Advertisements

2 thoughts on “Pentru tine

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s