Balanța puterii de Monica Ramirez

Titlul original: Balance of power

Autoare: Monica Ramirez

Seria: Alina Marinescu

Editura: Librex Publishing

Anul apariției: 2017

Traducerea: Monica Ramirez

Număr de pagini: 477

„Ultimii șapte ani au învățat-o să se resemneze în fața realității. A acceptat în cele din urmă că viața în cadrul Organizației Elite nu se măsoară în bine și rău, ci în rata de supraviețuire. Nu se știe câți asasini controlează Elite, dar ea este diferită. Cu toții sunt instruiți în arta de a ucide, dar ea a fost antrenată pentru mai mult. În urmă cu șapte ani, era încă Alina Marinescu, nefiind obligată să-și asume o nouă identitate în fiecare lună. Pe atunci Alex Therein era încă în viață… mentorul ei, prietenul ei, iubitul ei, fundația întregii ei distrugeri. Povestea lor de dragoste a fost singurul lucru de care au avut vreodată parte, dar iubirea nu poate supraviețui în lumea lor opresivă. Violență, intrigă, iubire și ură, atracție și respingere într-o lume întunecată și complicată. Elite reprezintă opusul societății ideale. În această lume atât de secretă încât devine fantomatică, agenții operativi devin la fel de fantomatici. Odată intrați în joc, nu se mai pot retrage, nu pot pleca acasă la terminarea programului de lucru. Elite le acaparează viețile complet, invadându-le simțurile, intimitatea, de cele mai multe ori chiar gândurile.”

„Asasin la feminin” și „Identități secrete” au fost pentru mine zahărul și sarea, iubirea și ura, noaptea și ziua… Mi-au plăcut și am urât ceea ce erau obligați să facă.

„Balanța puterii” sper să-mi ofere aceleași senzații, dacă nu ceva în plus. Să mă captiveze, să mă incite, să mă facă să plâng și să fiu furioasă sau fericită în același timp. Dar, mai presus de toate, să văd cum rezistă Alina pierderii lui Alex…

Așa cum ne-a obișnuit, autoarea ne oferă la început de volum un mic citat cu o semnificație aparte:

” Răul triumfă doar atunci când oamenii buni nu iau măsuri decisive împotriva lui.” – Edmund Burke.

Acțiunea romanului de față începe în Sion, Elveția. Aici luăm parte la o conferință alături de Brett Taylor și cei patru membrii ai consiliului:

„… un personaj retras cu trecut militar. Detaliile acelui trecut erau consemnate în dosare inexistente, așa că întreaga sa carieră era un secret absolut. Un bărbat cu o constituție atletică, păr grizonat și ochi albaștri, reci ca adâncul oceanului, Brett urcase în vârful scării ierarhice în mai puțin de cinci ani de la recrutare.”

Aici este tras la răspundere pentru pierderile din ultimii ani în ceea ce privește agenții operativi Elite și primește din partea lor un ultimatum.

Tot cu această ocazie, Brett le aduce la cunoștință celorlalți că are un om infiltrat în Organizația Al- Quaeda… un tip care a fost crezut mort timp de 7 ani, cam la 30 de ani, ochi gri- verzui glaciali… Ei? Pe cine cunoaștem noi cu aceste semnalmente?

La Atena- Grecia, o reîntâlnim pe Alina… o Alina schimbată, mai dură și mai rece, căreia nu îi prea mai pasă de multe, care suferă chiar și după șapte ani…

„Dragostea nu putea supraviețui în lumea lor fantomatică. Îl iubise cu disperare și el îi murise în brațe, lăsând-o singură, nu înainte de-a o transforma în copia lui perfectă: o fantomă căreia moartea i se părea mult prea ușoară, pentru că în viața pe care o ducea acum existau doar două opțiuni. Supraviețuiai sau erai ucis.”

Acum nu mai știe nici unul din vechii prieteni nimic despre ea, și-a schimbat identitatea, iar singurul contact cu Elite îl are prin Brett.

Misiuni cu risc maxim, sabia morții deasupra capului îi atârnă necruțătoare de fiecare dată când pornește într-o nouă misiune, lipsită de prieteni… cam aceasta este viața Alinei. Dar, cel mai dureros este să constați că nu mai are exuberanța, energia și optimismul pe care le avea atunci când trăia Alex. E clar că dispariția acestuia a lăsat urme adânci…

După șapte ani de abstinență, Alina se simte atrasă de Kosmas- partenerul ei de misiune, ce joacă rolul soțului. Și este speriată de ceea ce simte… Mai ales că se află în Golful Kassandra- Grecia, un loc deosebit de romantic. Stresul își spune cuvântul și Alina se amețește bine într-o seară. Conversația dintre cei doi este mai mult decât incitantă. Alina amețită este o Alina veselă și jucăușă, care flirtează fără rușine cu partenerul ei!

Exact cum mă așteptam! Cartea te ține în priză de la început până la sfârșit. Autoarea reușește să mă surprindă de fiecare dată cu câte ceva nou, deși la momente atât de amuzante nu m-aș fi așteptat. Mă întreb totuși…cum se va termina acest volum? Va reuși Alina să-l uite pe Alex?

De data aceasta, misiunea de distrugere a capilor Al-Quaeda începe cu persoanele mai puțin importante. Astfel, Alina și Kosmas sunt trimiși din misiune în misiune, toate la un loc alcătuind scopul final, punctul central ce permite să vezi imaginea de ansamblu, ca un puzzle rezolvat pe care abia la final îl înțelegi cu adevărat.

„Dacă te încrezi înainte să verifici, s-ar putea să regreți înainte să mori.”

Adevărat, nu-i așa? Fie că sunt de-o parte sau alta a baricadei, trebuie să verifice toate posibilitățile înainte de a lua decizia finală.

Alina este uimitoare prin perfecțiunea cu care se adaptează de la un rol la altul, intrând în pielea personajului cu aceeași ușurință cu care alte femei își pun o rochie sau alta.

La sfârșitul uneia dintre misiuni, Alina are parte de un șoc:

„Își ridică privirea pentru a-și cere scuzele de rigoare, dar îngheță când zări fața lui Alex în lumina difuză a clubului.”

„Alex era viu? Și dacă da, la ce naiba folosea toată farsa aceea? Mintea îi lucra cu repeziciune, compunând scenarii fără întrerupere. Oare totul nu fusese decât un simplu test născocit de mintea diabolică a lui Brett? „

Oricum, misiunea este încheiată cu succes, minime pierderi. Până și eu mă simt ușurată de faptul că Alina a scăpat cu viață.

De aici, acțiunea se mută în Virginia, SUA, unde facem cunoștință cu un personaj nou, în privința căruia eram foarte curioasă:

„Marius Stephano, agent special al Brigadei Antitero din cadrul CIA…”

Un agent care mi-a stârnit interesul. Cum? Prin intermediul unor bloggeri care au citit deja seria „Alina Marinescu” și care își doreau ca acesta să fi rămas partenerul Alinei…așa că, abia aștept să aflu detaliile, pe care le aflați voi dacă citiți cartea.

Cartea este alertă, plină de șocuri și tensiune, îmbinate într-un stil aparte cu momentele de relaxare, cu clipele amuzante și cu o doză de romantism suficient de bine dezvoltat cât să îmi mulțumească sufletul, care țin cititorul pe muchia fină a unui stop cardio-respirator. Pericolul este iminent, dar este foarte interesant de descoperit din ce parte vine.

Marius…

„… se apropia sigur pe sine ca o navă ce străbate neclintită mările înghețate. Părul brunet îi ajungea până la gulerul cămășii, în ciuda regulilor și reglementărilor extrem de stricte privind eticheta și aspectul agenților CIA. Nuanța ușor arămie a pielii și focul mocnit ce-i ardea în priviri erau o moștenire de la strămoșii lui italieni.”

CIA este și ea pornită să-l lichideze pe Bashir Al-Fadhee, la fel ca Elite. Oare vor încerca o colaborare sau fiecare pe cont propriu?

Șeful lui Marius îi arată acestuia o poză cu Alina și Kosmas, iar Marius primește o misiune aparte…nu, nu, nu! Stați calmi! Nu trebuie să o omoare:

” Vreau să-i găsești. Sugestia mea ar fi să abordezi fata. Încearcă s-o cunoști, să vezi de unde vine.

– Cât de bine ar trebui s-o cunosc? întrebă Marius pe un ton amuzat.

– Cât de bine e nevoie, îi răspunse Roger în același fel.”

Cred că acum urmează partea cea mai interesantă. Oare Marius va încerca aceleași metode ca și Alex atunci când a recrutat-o?

Se pare că, în sfârșit, Alina este pregătită să-și ia rămas bun de la Alex – fie că e în viață sau nu, pentru a putea merge mai departe.

Dar cutremurătoare este suferința lui Alex care o urmărește din umbră:

„Închise ochii, forțându-se să doarmă și s-o viseze, pentru că asta era tot ce-i mai rămăsese de la femeia pe care o iubea cu o disperare tăcută.”

Cutremurătoare această scenă. Atât de bine redată de autoare încât am avut o strângere de inimă citind-o.

Prima întâlnire cu Marius este învăluită în mister, plină de o atracție clocotitoare, ce vibrează efectiv.

„Nu se mai simțise în felul acela de… ei bine, de fapt nu se mai simțise niciodată în felul acela. De obicei era calmă și controlată, nimeni nu reușea s-o tulbure. Iar acum, bărbatul acela misterios și frumos cu păr brunet și privire pătrunzătoare îi provoca o furtună de emoții în suflet.”

Oare ceea ce simte pentru Marius să fie dragoste? Ce a simțit pentru Alex ce a fost? Care este scopul lui Marius? Acela de a afla care este implicarea ei în moartea prietenilor lui? Sau este ceva mai profund de atât?

Chiar sunt curioasă cu ce ne mai surprinde Monica de data aceasta, deoarece sunt ferm convinsă că o va face.

Totuși, nu-mi place că Alex și Alina nu au luat contact unul cu celălalt timp de șapte ani… Aș fi vrut ca cei doi să continue să fie perechea care mi-a cucerit inima! Cu toate greutățile și piedicile care le apăreau în cale…

Volumul de față este mai incitant decât celelalte două, are ceva în plus. Acțiunea se complică după câte se pare de la volum la volum, cititorul neputând face altceva decât să spere la fericirea pe care Alina o merită. Eu personal, sper ca acea fericire să o găsească alături de Alex…

Dar, să revenim la Alina și Marius…

Deși sunt o fană declarată a lui Alex, sentimentele sau atracția viscerală dintre Alina și Marius m-au făcut să sper. Nu știu ce am sperat, dar în nici un caz că va fi trădată pentru a doua oară în viața ei. Ce viață grea i-a creat autoarea… O soartă crudă, nemiloasă, lipsită de speranță, care îi taie efectiv aripile. Destinul pur și simplu nu este dispus să o lase să aibă parte de fericirea la care visează.

Capturată, rănită de trădarea lui Marius și interogată – și cu toate acestea are puterea de a-i recunoaște acestuia că îl iubește, de a-i povesti tot trecutul ei, ba chiar de a-i spune totul despre Alex…

De aici, cu viteza luminii, lucrurile se complică, lăsând în urmă un șir de cadavre.. Alina și Marius se trezesc lucrând în echipă.

Pentru a treia oară consecutiv, Monica Ramirez m-a ținut în alertă maximă, cu respirația tăiată și inima-n gât, convingându-mă de un lucru pe care nu l-aș fi crezut posibil până să citesc această serie: îmi plac cărțile de spionaj cu o poveste de dragoste intensă, credibilă și convingătoare.

Cu speranța că Alina va avea parte de fericirea mult visată, vă invit să descoperiți „Balanța puterii”!

Mulțumesc Monica Ramirez și Librex pentru cartea oferită spre recenzie.

Nota mea pentru carte este 10.

Un Paște fericit tuturor!