Regii timpului: Eroare de Laura Nureldin

Titlul: Regii timpului: Eroare

Autoare: Laura Nureldin

Editura: Herg Benet

Anul apariției: 2017

Număr de pagini: 204

„De-acum, naveta între America prezentului și Persia antică a devenit rutină pentru Mora, profesoara de dicție ajunsă, dintr-o întâmplare, soția regelui Xerxes. Asta până când o cădere de tensiune în laboratorul lui Alex  dă peste cap mașina timpului și o trimite în Louisiana de dinaintea Războiului Civil. Acolo, Mora găsește o lume veselă și colorată, o familie care ascunde un secret inexplicabil, dar și posibilitatea unei noi iubiri. Există vreo conexiune între toate acestea? Sunt simple coincidențe, erori de sistem sau felul Universului de a pune lucrurile în ordine?”

„Pentru cei care stăteați cu sufletul la gură să aflați ce a mai făcut Mora, simpatica și exploziva eroină a Laurei Nureldin, iată că urmarea poveștii vă oferă din plin satisfacția unor noi aventuri, la fel de palpitante.

Caracteristicile esențiale ale scrisului Laurei sunt naturalețea, cursivitatea, umorul, felul în care știe să te țină ca pe ace pagină după pagină. Personajele ei te plimbă prin perioade care mai de care mai diferite din istorie, dar sunt atât de carismatice încât reușesc să te facă să te simți ca la tine acasă. În ce privește poveștile de dragoste (da, căci acum deja sunt mai multe!) creionate în ~ Regii timpului~, ele te fascinează tocmai prin firescul lor, prin lipsa idealizării. De fapt, aventurile Morsi ar putea fi ale oricui. Chiar și ale tale, dacă ai un pic de noroc. Și o mașină a timpului, fie ea și defectă.”

– Cristina Nemerovschi

După un prim volum interesant, unic, cu personaje interesante și călătorii fascinante prin Persia antică, am tot sperat la o continuare…. care a apărut! Tare sunt curioasă ce se întâmplă în acest volum… dar mai ales să îi văd pe Mora și Xerxes.

Are dreptate Cristina! Laura te atrage în cărțile ei prin stilul sincer și amuzant prin care relatează anumite întâmplări, împletind adevărul istoric cu ficțiunea într-un mod unic.

Sună bine sinopsisul cărții, chiar îmi doresc să văd ce aventuri ne mai așteaptă alături de Mora de data aceasta. Deși recunosc, nu aș vrea să se îndrăgostească de altcineva, eu îmi doresc să fie în continuare cu Xerxes…

După cum mă așteptam, un început surprinzător al cărții… După o zi mai mult decât plină de ghinioane și lucruri care nu au mers bine, Mora merge în laboratorul lui Alex pentru a decola spre Persia, la soțul ei Xerxes, care o aștepta la cină. Simplu și ușor, nu-i așa?

Dar, pe principiul o zi proastă începe de dimineață și ține până seara… Mora se trezește în Louisiana, înainte de Războiul Civil…

„Cred că faci mișto de mine.

Nimic nu părea cunoscut.”

Cred și eu, având în vedere că se află în altă locație decât cea în care se presupune că ar trebui să fie!

Și când este întrebată….

„– Cum ai ajuns aici, fato?”

… gândurile Morei ne oferă un răspuns unic în felul lui:

„Păi, cum să-ți zic? Mașinăria aia a timpului s-a stricat, Dumnezeu știe de ce, așa că, în loc să mă îmbăt cu soțul meu care are 2500 de ani și mai e și regele Persiei, am ajuns aici cu tine, tâmpitule. Iar tu crezi că sunt fiica unei sclave eliberate. Rahat.”

Și de aici, problemele continuă, Mora fiind nevoită să le facă față.

În timpul acesta, în Persia, un Xerxes furios nu știe ce se întâmplă de soția nu-i mai vine acasă ca de obicei… și este nervos rău, nu glumă!

Când primește explicațiile lui Alex, nu îi spune decât:

„– Știu că îți e prietenă. Dar mie îmi e soție. E femeia care mi-a trezit inima. Este viața mea. Păzește-o cu prețul vieții tale.”

îmi place personajul Mora! Cu simțul umorului dezvoltat, cu gândurile ce-i trec prin cap – care stârnesc zâmbete sau chiar hohote de râs. Este un personaj tonic și plin de energie, care te cucerește și te face să citești cu plăcere și curiozitate cartea.

O carte numai bună pentru a te relaxa după o zi încărcată!

În Louisiana, descoperă niște oameni primitori, calzi și binevoitori, deși cam prea creduli aș spune eu… Este uimită de tot ceea ce vede și observă în jurul ei. O lume aparte, diferită de America prezentului.

Familia la care locuiește are și ea necazurile ei, ca toate familiile. Fiica familiei dispăruse în mlaștini de vreo doi ani fără a i se mai da de urmă…

Mora este impresionată de Daniel, fiul cel mare al familiei, care-i aducea aminte de soțul ei Xerxes.

„Înalt, suplu și … grațios, Daniel putea fi un pianist. Sau un dansator profesionist. Șuvițe de păr negru îi umbreau ochii de un albastru electric care străluceau când zâmbea în colțul gurii; și făcea asta des. Avea o lumină interioară, o energie neobosită care țâșnea din fiecare privire și gest.”

Descoperă că Louisiana acelor vremuri, sau casa în care se află, are ceva magic…. sau să fie chiar ea???!

„Bun. N-o să mă apuc acum să-mi tai gâtul de dragul demonstrației științifice: cred că pot spune, liniștită, că sunt imposibil de rănit. Adică da, mă rănesc, dar mă vindec imediat. Ce înseamnă asta, totuși? Ceva trebuie să o fi provocat atunci când mașinăria m-a trimis aici. Deci, să recapitulăm: sunt în Louisiana secolului XIX, am un MP3 player funcțional și s-ar zice că sunt indestructibilă. Ce mai urmează? Să-mi iasă fulgere din palmă?”

Hmmm, nu-i o idee chiar așa de rea! Și cum, în această serie, imposibilul s-a demonstrat că poate deveni posibil, nu m-ar mai mira nimic.

Pentru această familie, Mora se dovedește a fi leacul care-i vindecă. Pentru fiecare are o vorbă bună, un sfat sau un umăr de care au nevoie.

În plan secund se desfășoară povestea dintre Alex și Sondra, rezumată simplu de acesta:

„Nu mai știu cine a zis că atunci când două minți sclipitoare se întâlnesc e ca și cum ar face dragoste între ele, dar mare dreptate a avut! Alexander Burke, dacă nu te-aș cunoaște, aș spune că ești pe cale să cazi în cap după fata asta.”

O lectură care te intrigă și te binedispune, destul de simplă în aparență, dar cu atât de multe variabile încât nu mai știi ce să crezi. Pur și simplu ești captivat de poveste, de gândurile efervescente ale Morei, de ironia subtilă și de dialogurile spumoase ale personajelor.

O carte pe care vă recomand să o citiți. Anti – stresa!!

„Fulgerele sunt cele care fac lumină chiar și în cele mai întunecate furtuni. Durează doar o clipă, dar strălucesc mai tare decât luna plină. Noi am fost, fiecare, fulgerul celuilalt, iscat în furtuna perfectă.”

Ce se întâmplă cu Mora? Va reuși Alex să o readucă în prezent sau va rămâne blocată în Louisiana anului 1857? Îl va mai revedea pe Xerxes?

Toate aceste răspunsuri le aflați citind această carte. Eu nu pot decât să vă urez lectură plăcută!

Nota mea pentru carte este 10!

Publicitate