Gânduri efemere și deșarte zboară în noapte de la un capăt al altul al lumii. Bucurie și necaz; lacrimi și zâmbete; fericire și durere… Neîncetat.
Chiar eu mă gândesc în acest moment la planurile pe care nu am reușit să le finalizez, la toate ideile abandonate pe parcursul vieții, la ceea ce am reușit să fac.
Sunt mulțumită până acum? Da!
Aș fi putut face mai mult? Cred că da. Dar, important este ceea ce voi face de acum înainte.
Speranța că tot ce îmi propun voi reuși să duc la bun final nu mă părăsește niciodată.
Pe voi?
Noaptea a fost și încă mai este sfetnicul meu cel mai bun. Poate va fi și aceasta…
Gânduri sincere lăsate să zboare în noapte. Atâta timp cât mai avem vise, încă trăiește în noi copilul de altădată. Deși nu știu când îmi voi împlini visele, nu vreau să le abandonez, ci doar să le las într-un sertăraș al minții pentru a mă ocupa de ele câte puțin, cât se poate. Viața este prea scurtă pentru regrete, iar eu încerc să le evit. Frumoasă poezie.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mulțumesc!
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Cu mare drag. 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Frumoase ganduri trimise in noapte…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😍
ApreciazăApreciat de 2 persoane