Cheia iadului de Georgiana Sandu

Titlul: Cheia iadului

Autoare: Georgiana Sandu

Seria: Deschiderea porților, volumul 1

Editura: Tritonic

Anul apariției: 2017

Număr de pagini: 448

”Printre flăcările infernului și cruzimea oamenilor, un copil s-a născut. Fiica unui înger. A crescut pură, blândă și ascunsă, dar păcatul a corupt-o, iar durerea ei a distrus lumea.”

”Atunci când săvârșește primul păcat, Duwan aproape că deschide Porțile Iadului spre lumea oamenilor. A fost născută și crescută cu un scop: sufletul ei e Cheia care ține închise creaturile întunericului. Un mic păcat și e suficient ca Diavolul să o găsească, să afle în ce trup se ascunde Cheia și să dezlănțuie infernul.

Prinsă în secretele unor tărâmuri interzise și atâția ani ascunsă în umbre, ea devine simbolul unei lumi, cauza unor masacre, protejata unei armate de Gardieni ai Iadului și Cheia distrugerii tuturor, dar în această întreagă apocalipsă, va simți pentru prima dată dragostea. Dragostea pentru un bărbat care o va proteja cu prețul vieții… sau o va ucide înainte ca Diavolul să-i răpească sufletul. Iar iubirea lor, odată dezlănțuită, ar putea deveni cel mai mare păcat al tuturor timpurilor.”

Cam așa sună descrierea cărții “Cheia iadului”, primul volum din seria “Deschiderea porților”.

De autoarea Georgiana Sandu am auzit cu ceva timp în urmă, iar anul acesta la Gaudeamus am avut ocazia să o cunosc personal. A fost o întâlnire deosebită.

O singură carte de-a ei am citit până acum: “Prefă-te că mă iubești”, o carte de dragoste foarte frumoasă și cu o mare doză de umor.

“Cheia iadului” este cu totul alt gen, de data aceasta abordează genul fantasy— preferatul meu. Mai ales că este vorba și de ceva romantism, din câte îmi dau seama.

Un prim punct bonus îl primește cartea pentru coperta foarte inspirată. Atractivă vizual, te lasă să crezi că vei arunca o mică privire în acțiunea seriei, atât cât să îți faci o primă impresie.

“… va șterge orice lacrimă din ochii lor și moartea nu va mai fi. Nici jale, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi. Lucrurile de odinioară au trecut.”

— Revelația 21:3,4, Traducerea Lumii Noi

Oare acest citat vrea să ne spună că la finalul acestei cărți dăm pagina, este trecutul? Doar facem cunoștință cu împrejurările care au condus la acțiunea în sine?

După cum bine se știe, fantasy-ul este genul meu preferat și, atâta timp cât se întrevede și o poveste de dragoste în el, devin și mai curioasă. Mă fascinează lumea extrem de complexă a creaturilor fantastice care au existat sau nu, dar care există pentru mine în timp ce citesc cartea. Pe care le urăsc sau iubesc – depinde de situație.

Georgiana Sandu asta și-a propus să facă: să ne fascineze cu lumea creată de ea, să ne facă prizonierii propriei noastre curiozități de a descoperi o poveste magică.

“Dură doar câteva secunde. Vibrația demonică ieși din străfundurile pământului precum un urlet de durere melancolică ce-i ridică părul pe ceafă și-i îngheță transpirația pe șira spinării. Copacii tremurară, parcă jelind de groază. Trosniră odată cu animalele dimprejur ce urlară îngrozite. Păsările scoaseră țipete ascuțite, agitându-se prin copaci, apoi se potoliră și se ascunseră printre frunze, speriate să nu fie descoperite.”

Un prolog plin de forță, dinamism și suspans, ce stârnește uimirea și curiozitatea, frica și groaza în același timp.

Iolaw este cel care începe această carte. Pornit la vânătoare… Are darul de a simți păcatul înainte de a se întâmpla, tocmai de asta plecase fără să fie declanșată alarma.

Acțiunea se petrece în trei din cele 4 lumi: Lumea Nouă — cum ar veni, pământenii; Lumea de Jos — Infernul; Lumea de Sus.  Granița dintre cele trei lumi este păzită de Gardieni, dintre care face parte și Iolaw.

“În Iad era bucurie. Și acolo nu era niciodată. (…….)

Îngerule, dacă o găsiseră? Cheia era cea al cărei păcat îl simte acum?”

Un început incitant și plin de forță și dramatism în același timp, care atrage cititorul încă de la primele pagini stârnindu-i curiozitatea. Facem cunoștință cu Duwan, o tânără somaleză retrasă și tăcută, care nu prea iese în evidență și căreia poveștile din cărți îi sunt scut și pavăză contra lumii.

“Faptul că e somaleză fusese întotdeauna principalul motiv de glume și batjocură pe seama ei. Cât de cruzi pot fi oamenii, Duwan știe mai bine ca oricine.”

Se pare că în rândul tinerilor, rasismul și faptul că nu te încadrezi în tiparele sociale stabilite de alții este un lucru de neînțeles…

Duwan era atrasă de îngeri, după cum știa toată suflarea școlii după ce-i fuseseră furate cărțile și râs de ele prin toată școala.

“Nici ea nu-și explica atracția asta, dar, atâta timp cât o ține deconectată de la realitate, n-o să își refuze vreodată plăcerea păcătoasă de a citi despre fantezii cu ființe sacre și sfinte.”

Duwan are ceva abilități paranormale sau extrasenzoriale, depinde cum vreți să le numiți: vede aurele celor din jurul ei. Mie mi se pare ceva inedit, dar bănuiesc că poate deveni ceva obositor la un moment dat.

În capitolul “Ispitirea”, Duwan este invitată la o petrecere a adolescenților de către Kale – unul dintre băieții cei mai populari din școală și care se tot ține după ea. Kale este puștiul care o urmărește încă din primul an de grădiniță și de data aceasta Duwan este hotărâtă să accepte propunerea lui.

“Încă din prima zi, când părăsise din nou siguranța casei ei, știuse că anul ăsta o să fie mai greu ca oricare. Începuse să simtă… tentații? Nu, curiozități. Curiozități de tot felul, pe care și le înfrânează vitejește, deși se gândește de multe ori cum ar fi. Cum ar fi să fie normală, măcar pentru o zi.”

O carte foarte bine scrisă. Efectiv de la primele rânduri ești prins în poveste și nu mai poți, nici nu mai vrei, să lași cartea din mână. Scrisă într-un stil simplu, care debordează de energie dar si de timiditate; plină de ființe supranaturale care mai de care mai neobișnuite, o citești cu sufletul la gură. Savurezi intriga, încerci să dezlegi misterul, faci eforturi pentru a întrevedea finalul… și tot nu reușești.
Cu personaje bine construite și credibile, cu lumi fantastice de neînchipuit, autoarea dă dovadă de un talent aparte! Autoarea Georgiana Sandu se joacă cu emoțiile și sentimentele noastre, în timp ce penița ei iscusită zugrăvește o întreagă lume plină de magie, în culori întunecate înainte de a deveni ușor calde.

”Să te naști pentru a te ascunde de omenire, nu pare un destin făurit cu prea multă tragere de inimă, dar nu o să se plângă de asta nici o secundă.”

Este măcinată de griji cu privire la promisiunea făcută lui Kale – jurase pe îngeri și se temea că bunica ei nu o va lăsa să meargă… De aici, se va porni o adevărată problemă:

“O să mintă.

O să comită un păcat capital pentru ea. Primul din viața ei. Și simți imediat că o să plătească scump pentru el.”

Nici nu are idee Duwan cât de adevărată se va dovedi a fi această profeție. Un întreg tăvălug de întâmplări se pornește cu acest prim păcat.

Capitolul al doilea, foarte sugestiv intitulat “Primul păcat”, vine să ne lămurească anumite detalii pentru a putea înțelege tot ceea ce se va întâmpla de acum înainte.

Răutatea celor din jur, monștri de pe alte tărâmuri care o îngrozesc, o limbă pe care nu o cunoaște dar pe care o înțelege la perfecție și o informație ce pare fără sens…

”— Nu mai poți fugi de noi, Cheie! O să ne deschizi Porțile!”

Chiar în acel moment vede venind spre ea un călăreț pe un cal alb imens, care o salvează de monstruozitatea aflată pe urmele ei. O luptă pe viață și pe moarte dusă de un Gardian și un monstru ieșit din străfundurile iadului…

Află lucruri stranii, pe care se presupune că ar fi trebuit să le știe, dar de care ea nu își aduce aminte nimic…

Tot ceea ce află aici este nou și în același timp oarecum cunoscut. Iolaw este cel care o intrigă, deoarece, deși celorlalți le poate simți emoțiile, pe el nu-l poate citi deloc.

“Oricât de speriată e acum de lumea în care a ajuns și lucrurile pe care le află, și orice o să îi facă mai departe, în Iolaw are încredere. Fusese aproape despicat în lupta pentru viața ei, pentru siguranța ei. Are întreaga ei atenție.”

Aflăm despre o întreagă lume magică, plină de îngeri, îngeri căzuți și diferite creaturi demonice; o adevărată panoplie de personaje interesante, captivante și despre care ți-ai dori să știi totul. Autoarea a reușit marea performanță de a mă face să cred că acest roman este unul dintre cele mai bune fantasy-uri românești pe care le-am citit.

Înainte de a intra în Cascada lui Uriel și de a afla adevărul despre ea, Duwan are un singur regret:

“Dacă ceva rău o să se întâmple, singurul ei regret e că nu o să își mai vadă niciodată bunica. Mai ales după ce o mințise seara trecută, bacteria de vinovăție încă îi mănâncă sufletul.”

Șocul pe care-l simte odată cu aflarea adevărului o îngrozește. Efectiv este paralizată de ceea ce află despre ea, despre menirea ei și care este rolul ei în această lume.

“— Tu ești Auriel, creația îngerului Uriel. Atunci când a construit Porțile Iadului, i-a închis pe demoni în Lumea de Jos. Iar tu, tu le-ai încuiat. Sufletul tău e Cheia Iadului.”

”— Diavolul te vrea pentru că tu ești singura ce poate deschide Porțile. Acum că te-a găsit, nimic n-o să-l mai oprească să nu te vâneze pentru restul zilelor tale.”

Și asta nu este tot!!!

”— Sufletul tău e Cheia. Ca să deschizi Porțile, trebuie să ajungi în Lumea de Jos. Trebuie să mori.”

O soartă demult stabilită, un destin implacabil, pierdut în negura timpului… Oare Duwan/ Auriel va fi suficient de puternică încât să reușească să nu fie omorâtă de demonii care vor ca ea să îi elibereze? Nu ne rămâne decât să citim în continuare pentru a afla.

Coborâtă pe Pământ pentru a-și salva bunica- ceea ce nu reușește, urmată de 4 dintre Gardieni: Iolaw, Ornias, Vepar și Appolyon, Duwan se confruntă cu pericole imense, scapă ca prin urechile acului de moarte… Se cunoaște pe sine din ce în ce mai bine și devine mai puternică. Apare o problemă majoră: dispare Steaua lui Uriel și astfel portalul dintre lumi dispare, Gardienii devenind vizibili muritorilor de rând.

Unde mai socotim că apare și Kale, hotărât să aibă grijă și să o protejeze pe Duwan.

De aici, totul se complică, planurile acțiunii se multiplică. Îți dorești să vezi că totul se termină cu bine.

O carte complexă, autoarea demonstrând că are un talent aparte, o imaginație debordantă și puterea de a-și subjuga cititorii. Acțiunea alertă, frica pentru personajele pe care ajungi să le îndrăgești, curajul pe care îl au; totul captează atenția cititorului și nu-i permite să mai lase cartea din mână. O singură întrebare rămâne de pus: reușește oare Duwan să nu cedeze în fața răului în cea mai pură formă? Reușește Cheia să mențină încuiate Porțile Iadului? Și care este prețul? Deoarece pot să vă asigur că există un preț pe care trebuie să îl plătească!

O călătorie spre descoperire și cunoaștere, o maturizare într-o anumită măsură… Luăm parte la această descoperire de sine a lui Duwan, o vedem evoluând și devenind tot mai puternică. Într-o oarecare măsură, îl sperie chiar și pe Iolaw, care nu pare așa ușor de speriat.

“Aproape că mă obișnuisem cu faptul că ai absorbit o stea și cu puterea ta neobișnuită de a citi sentimentele, dar ce ai făcut mai devreme mă depășește. (…….) Nici măcar un Metan nu poate face asta.”

Ciudat, având în vedere că el a reușit să arunce cât colo un demon foarte puternic!

O porție de acțiune, suspans și thriller combinate, toate la capacitate maximă. Avem parte de surprize peste surprize; unele bune, altele nu prea. Dar descoperim dragostea. Dragostea sinceră, adevărată, capabilă de cele mai mari sacrificii. Oare la final va rămâne un loc și pentru fericire?

M-am citit cartea cu mare plăcere, am devorat-o mai bine zis! Am citit-o cu o curiozitate stârnită încă de la primele pagini și fascinată fiind de lumea creată de autoare. O lume fascinantă și de neînchipuit! Mi-ar face mare plăcere să văd această carte ecranizată…

Cu speranța că volumul al doilea al seriei va vedea lumina tiparului cât mai curând, vă recomand această serie fantasy de excepție!

Mulțumesc Georgiana Sandu pentru cartea oferită spre recenzie. Cartea poate fi cumpărată de pe site-ul editurii Tritonic.

Nota mea pentru carte este 10!

35 de gânduri despre &8222;Cheia iadului de Georgiana Sandu&8221;

  1. Frumoasa recenzie! Superba carte! Georgiana scrie bine, indiferent de genul abordat. Mi-au placut tote cartile ei. Dar cu acest fantasy, mi-a demonstrat ca talentul ei e nemarginit. Multi autori au inceput sa abordeze acest gen litarar, dar putini reusesc sa creioneze o lume atat de complexa, precum cea a Ingerilor Cazuti. Felicitari tie pentru recenzie. Felicitari si Georgianei !

    Apreciat de 2 persoane

  2. O recenzie pe masura genialei autoare ! Minunata prezentare ! Desi nu am citit cartea, din aceste scurte citate, parca am trait cândva, undeva aceasta aventura fantasica, regasindu-ma perfect în aceasta dimensiune atemporala, paradoxala.
    Mult HAR ,liniste, bucurie, fericire si pace în toate activitatile, draga Geo !

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.