Geo

Scrisoare din trecut…

După articolul “Scrisoare din prezent către trecut” am tot stat și m-am gândit… oare ce aș putea scrie ca răspuns?!

Dragă Geo,

Mă bucur că ai crescut. Mă bucur că te-ai maturizat! Că ai învățat mai multe despre tine. Că îți pasă cu adevărat de cea care ai devenit!

Îmi pare bine că trecerea anilor nu a lăsat urme adânci, că ai rămas aceeași tu! Încă ești o persoană încrezătoare în tine însăți și în ceilalți, în ciuda dezamăgirilor…

Era normal ca viața să te schimbe.

Nu poți spune că visele ți s-au destrămat pentru că nu este așa. S-au schimbat, s-au modificat puțin, în funcție de necesitățile actuale și de gândirea pe care o ai acum. Ești conștientă că nu totul este realizabil…

Ai învățat că există și oameni răi, cărora le pasă doar de ei. Ai învățat, poate fără să vrei, despre invidie, despre dezamăgire și răutate. Dar, chiar și cu aceste deziluzii, ai rămas persoana încrezătoare în propriile forțe, care atunci când își dorește cu adevărat ceva, face tot posibilul ca acel lucru să capete formă. Deși nu crezi, speranțele tale au rămas aceleași! Iar visele s-au realizat în feluri în care nu te așteptai…

Ai rămas o persoană cu imaginație extrem de activă și creatoare. Veselă în prezența prietenilor, cu persoanele alături de care te simți liberă. Ești în continuare o luptătoare, după cum bine ai spus.

Ai în continuare viziunea ta, ai ceva de spus și o spui cu sinceritate… chiar dacă, uneori, aceasta poate deranja. Ceea ce crezi cu adevărat, spui verde-n față! Este o calitate, chiar dacă nu prea apreciată în zilele astea în care trăiești….

Cu timpul, ai realizat un vis. Un vis frumos. Un loc al tău unde te simți bine, ești sinceră cu tine însăți și te relaxezi. Ai reușit să rămâi cu zâmbetul pe buze.

Draga mea, faptul că ai fire albe pe care nu le observasei până de curând, nu te face bătrână… Te face deosebită, mai specială. Asta să îți spui în fiecare zi!

Cu drag, tu din trecut.

Cam asta mi-aș răspunde eu mie. M-aș încuraja, mi-aș zâmbi și mi-aș ura drum bun pe mai departe.

Cum ar suna scrisorile voastre din trecut pentru voi cei din prezent?

Publicat în De la Gellulah citire...Etichetat 23 comentarii

23 de gânduri despre &8222;Scrisoare din trecut…&8221;

  5. Despre mine ce să spun, dracu’ gol în continuare, indiferent de timp, stau pe o buturugă și râvnesc la sinceritatea unora care mai deţin acest „defect”.
    Am în cap și eu o astfel de scrisoare dar mi-e teamă să n-o cobor fals, așa că o mai plimb o vreme. Te-am simţit un suflet rar, Geo!
    Mulţumesc!

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

      1. Dragă George,
        Mă bucur că ai mai crescut, ești vizibil mai înalt, însă nu te-ai maturizat decât pe alocuri.
        Ai învăţat multe lucruri despre alţii iar pentru tine ești un străin.
        Chiar îţi pasă cu adevărat de cel care ai devenit, te doare mai mult în…de la o vreme.
        Îmi pare bine că trecerea anilor nu a lăsat urme deloc iar tu ai rămas tot ăla.
        Crezi orbește în oricine, în tine nu prea, chiar dacă ţi-ai oferit ciocolată mai mereu.
        Normal trebuia să te schimbi, dar tu, nu…
        Un singur vis ai avut și ai dat și cu ăla de ciment, atunci s-a modificat absolut tot.
        Ești conștient că nu totul este realizabil…dar nu te lași.
        Te-ai convins greu, că există numai oameni buni, nu invidioși.
        Seperanţele au rămas jilave dar intacte, iar visele au ieșit câteva pe dos și nu te așteptai.
        Bubui de imaginaţie (vărsător) creator de, îmi este imposibil să spun de ce, îmi scapă cuvântul potrivit, ai rămas un luptător.
        Spui lucrurilor pe nume, deranjează, chiar dacă este mai bine să dai în ziua de azi, totul pe faţă, lumea nu apreciează.
        Dragă George, mă bucur că nu te-a părăsit zâmbetul, îl ai pe buze, asta e clar, iar lumea, asta vrea să vadă, mai toată ziua.
        De floacele albe să nu îţi faci vreo grijă, mai vin, ai văzut calul breaz cât de frumos este…
        Cam asta a fost, cu precizarea că ţi-aș administra doar patru palme pe undeva, dacă aș da de te.

        Apreciat de 2 persoane

        Răspunde

  9. Foarte frumoase randuri! Geo, eu nu cred ca te-ai schimbat prea mult. Esti doar ceva mai matura si mai realista,ai descoperit ca nu totul este roz in viata, dar asta inseamna maturizarea, nu-i asa? Important este sa ramanem mereu tineri in suflet si sa nu ne pierdem optimismul si speranta. Firele albe se pot vopsi 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.