Gândul meu

Nu voi putea uita nicicând

Totuși, eu îl văd plecând.

Ușor, m-aude suspinând

Dar nu mă va vedea plângând.

Când luna între nori intrând

O văd ușor, ca pe un gând,

Mi-aduc aminte lăcrimând,

Cum îl zăream plecând.

Dar luna, azi este mai plină.

Și mult mai lucie ca noaptea

Ce îmi readuce-n gând

Povestea cu : A fost odată…

Sper, totuși, că vei reveni

Cu gândul, cu privirea ta,

Întotdeauna, asupra mea!

Iarăși… din nou… la mine!