Cartea mea de Ciprian Pop

🔆Liceul și-a lăsat amprenta

Cu arome precum menta.

Toate întipărite-n minte

De la ei, la noi, cuvinte.

🔆Eram boboc și-am descoperit

O carte pe-un scaun prăfuit.

Mi-am promis c-o voi citi toată

Că sigur de-aia mi-a fost dată.

🔆Cu-nceputul ei plictisitor

Și fără să-mi dea vreun fior

Parcă mă-ndemna s-o studiez

Să-i fiu atent, să meditez.

🔆Suspansul n-a-ncetat s-apară

Cum credeam de prima oară.

Se schimba din acțiune,

La dramă sau glume bune.

🔆Am învățat multe de la ea

Dar era când nu-mi plăcea.

Scriam prin foi gândirea mea

Și-i modificăm acțiunea.

🔆Lăsat-am urme-n viața ei,

Știind tot de mine și de ei,

Necazuri, bucurii, emoții,

De care mă-ntrebau cu toții.

🔆Fiind singura ce mă cunoștea,

Mulți voiau să afle de la ea.

Fiind singurul ce-o deschidea,

Mulți au vrut ca să mi-o ia.

🔆Ori coperta roz îi atrăgea,

Care foarte bine o prindea,

Ori simpla lor curiozitate

De-a vedea ce scrie în carte.

🔆Și rătăcită câteodată,

Rămâne cartea preferată.

N-o s-o-nlocuiesc vreodată

C-am învățat multe deodată…

(Ciprian Pop — Fraiero!)

Reclame

3 gânduri despre &8222;Cartea mea de Ciprian Pop&8221;

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.