Străini de Beatrice Holdon

Titlul: Străini

Autoare: Beatrice Holdon

Editura: Datagroup

Anul apariției: 2018

Număr de pagini: 246

”Suntem dispuși să aflăm cine suntem și ce ne mulțumește pe deplin dincolo de imaginea frumoasă și seducătoare a cotidianului pe care o oferim lumii cu încântare trucată?

Certitudinea că reușim să ținem sub control aspecte întunecate ale existenței noastre se poate preschimba într-o secundă în disperare, atunci când realizăm istoviți că străduința nu a fost decât o iluzie, iar eșecul se arată a fi crunta realitate.

Adevărul tăinuit generează traume, când este mărturisit distorsionat denotă temeri și constrângeri, dorințe și aspirații negate sau reprimate.

Un profesor universitar cu aparență rece și inabordabilă este atras de împrejurări deosebite să se implice în a reuni și fortifica o familie încropită atipic din doi copii înfiați — diferiți ca origine biologică — și o mamă singură.

Identitatea le este dezvăluită în mod surprinzător, chiar bizar, astfel că această familie se află în pericolul de a rămâne dezbinată pentru totdeauna.

Conexiunea dintre ei aduce necesitatea de a conștientiza procesul dureros al maturizării ca etapă importantă și inevitabilă în parcursul existențial, dar și șansa reinventării, punând în echilibru lumea interioară cu cea exterioară.

Satisfacerea nevoii de apartenență afectivă, indiferent de vârstă, devine forța prin care sufletul se poate elibera de orice neliniște. Înzestrări, resurse uitate sau neștiute ies la lumină cu spontaneitate și inocență. Prin ele, personajele reușesc să atribuie cu convingere  un alt sens, mult mai înalt, evoluției personale.” — Beatrice Holdon

O descriere intrigantă, ușor pompoasă și prețioasă, dar care stârnește curiozitatea tocmai datorită limbajului care creează impresia că vom avea parte de o carte cu profunde substraturi psihologice.

O copertă ciudățică, care mă duce cu gândul la persoanele speciale, deosebite de marea majoritate a populației, dar încadrate în tiparele cunoscute.

Cu toate acestea, am avut parte de o lectură plăcută și interesantă, o poveste de viață ieșită din tiparul lumii obișnuite.

“Aceste trăiri erau atât de folositoare unui posibil psiholog pentru că, de nu le-ar fi avut ca să le simtă pe propria-i piele, dar pe care iată că tânărul acesta neexperimentat nu se pricepea deloc să și le ascundă, nu ar fi fost în stare să le identifice și să le respecte nici la ceilalți.”

Avem de-a face cu tânărul Tiberiu, student la psihologie, și profesorul său, Adrian Pârvan.

Apoi intervine suspansul reprezentat de o tânără cu mințile vraiște:

“Nu era ea?!? Când se intersectaseră pentru prima oară îi păruse cu mult mai tânără… E drept, în momentele acestea era doar o femeie urâțită de suferință, încolțită, care nu voia decât să se ascundă. Nimic din seninătatea și delicatețea chipului nu se mai descoperea privirii lui ca o virtute, ci doar ca un contur al unei aduceri – aminte ce se deștepta acum însuflețită brusc.”

Această femeie, Marina pe numele ei, este cea care schimbă cumva lucrurile, le așează într-o anumită ordine. Este cea care, fără să vrea, îi unește pe cei doi bărbați.

Adrian este cel care, cu timp în urmă, a fost impresionat de tânără. Acum, este conștient că aceasta este o femeie care are nevoie de ajutor. Și este intrigat de legătura ei cu Tiberiu… care se dovedește a fi fiul ei adoptat.

Ceea ce află de la acesta, îl impresionează. Se pare că Marina a încercat să se sinucidă, iar Tiberiu a găsit-o la timp, reușind să o ducă la spital și să o salveze. Dar, de atunci, femeia se comportă foarte straniu…

“Cum să o ademenească el pe femeia aceasta ca să vorbească cu el? Hm? Cum să facă? Și ce avea cu Tiberiu? Copiii aceștia nu aveau un tată? Ea de ce era acum singură?”

Autoarea ne permite să o cunoaștem pe tânăra Marina, preocupată să învețe și bucuroasă să fie iubită de părinții ei. Totuși, avea să trăiască șocul vieții ei pe vremea liceului, când părinții ei care nu se certaseră niciodată, au divorțat… Marina s-a simțit vinovată de acest divorț, considerând că era vina ei că tatăl a dorit să plece și să-și refacă viața cu o altă femeie…

O situație tristă și marcantă pentru o tânără adolescentă impresionabilă.

Marina a avut o viață marcată de plecarea tatălui din cadrul familiei. Mai ales că acesta a ales să poarte de grijă altor doi copii… Niciodată nu a mai reușit să reia legătura cu el. Efectiv, ruptura a fost definitivă.

Autoarea ne prezintă depresia Marinei, cu rădăcini adânc înfipte în adolescență, din care nu și-a mai revenit niciodată.

O carte incitantă, o poveste care atrage atenția asupra stărilor emoționale care pot afecta viața unui om pe termen lung.

Străini este cartea pe care o citești cuprins de curiozitate și pe care ajungi să o apreciezi datorită poveștii simple și inedite în același timp.

“Ce se întâmplase acum fusese doar o încercare care dăduse greș. Nu voia să renunțe. Trebuia să o facă pe Marina fericită. Îi promisese lui Tiberiu și, mai ales, ajunsese să-i dorească și el fericire Marinei.”

Cu toate acestea, reușește să o scoată pe Marina din casă! Chiar dacă aceasta este reticentă, merge totuși la el la cabinet. De aici, renumitul profesor, începe să amestece lucrurile…

O carte alertă și incisivă. O privire în viața și problemele de zi cu zi ale oamenilor. Autoarea Beatrice Holdon reușește să ne prezinte o problemă ce poate afecta viața multor persoane, într-un mod captivant și menține curiozitatea cititorului până la final.

O lectură care m-a impresionat! Cu siguranță îmi doresc să mai citesc astfel de romane, ce prezintă personaje bine ancorate în realitate și credibile, cu defecte și calități, ce pot fi întâlnite oriunde.

Interacțiunea dintre Adrian și Marina trece dincolo de limitele relației doctor – pacient. Adrian se trezește că-i pasă de această pacientă a lui, se gândește la ea și la reacțiile ei complexe și neașteptate, mai mult decât ar trebui.

Oare va avea vreo șansă să o readucă la lumină pe Marina? Sau aceasta se va dovedi o cauză pierdută?

“Mai devreme se lăsase furată de mrejele unei acaparatoare cumințenii emoționale ce o încălzea învăluitor și firesc ca după deconspirarea unui secret întunecat.”

O pătrundere incisivă prin hățișurile depresiei unei femei care se simte vinovată. O suferință care o macină din interior. Un labirint care îți blochează calea spre liman, așa am perceput eu mintea Marinei. Captivant și frustrant în același timp.

Străini ne demonstrează nu doar că viața este foarte complicată, ci și că omul și-o complică singur din ce în ce mai mult. Și, de cele mai multe ori, greșelile aduc cu sine regrete care te macină pe interior, lăsându-te o carcasă vie.

“La plecare, în loc de rămas bun, pe buzele ei înflori un surâs viu și fermecător pentru Adrian, dintr-un suflet care dădea semne că vrea să se vindece.

Îl derută, îl seduse. Se îndrăgosti de ea. Începu să o iubească din secunda aceea.”

Cum se va termina această poveste incitantă și încurcată vă las pe voi să aflați.

Mulțumesc autoarei Beatrice Holdon pentru exemplarul oferit spre recenzie.