Plaut ( Titus Maccius Plautus) ( cca 254 — 184 î. Hr.)

Comediograf antic roman.

Maestru renumit al plautinelor. Din 21 de comedii ale lui, 20 au ajuns la noi. Păstrează subiectele tradiționale și măștile teatrului grecesc original (comedii ale lui Menandru), iar caîmbogățire a acțiunii, îmbină mai multe mijloace de exprimare.

Piesele sunt apropiate de modelele originale cu trăsăturile carnavalești și de bufonadă. Este caricaturizată latura socială a noului tip de comedie antică. Ironizează moravurile grecilor, atinge probleme actuale ale realității romane.

Stilul lui este remarcabil ca monument singular al limbii latine orale.

~~~~~~~~~•~~~~~~~~~

@ Să bați cu pumnul în vârful acului.

@ Toți oamenii sunt experimentați în ce privește câștigul personal. 

@ E imposibil să-l dezbraci pe cel gol.

@ Dacă ceva e spus în glumă, nu face din asta ceva serios.

@ Binele se răsplătește cu bine, iar răul cu rău. 

@ Un rău cunoscut e un rău mai mic.

@ La ce bun vorbe în plus?

@ Înțeleptul își face singur fericirea. 

@ Nu lovi în piatră ca să nu rămâi fără mâini.

@ Nu te lăsa așteptat.

@ Nimeni nu are parte doar de fericire.

@ Nevoia îi învață de toate pe cei pe care îi atinge.

@ Sclavia este închisoarea sufletului.

@ Destinul face și desface după cum îi este voia.

@ Între mulți prieteni, omul are puțini de încredere.