Descendența de Cristina Zegheru

Titlul: Descendența

Autoare: Cristina Zegheru

Editura: Berg

Anul apariției: 2018

Număr de pagini: 188

”Jessica află că este șaman și că are darul de a vedea spiritele. Acuzată de vandalism pe nedrept, este trimisă la Institutul psihiatric K. E. I. unde va cunoaște și alți adolescenți cu puteri supranaturale.

Se leagă prietenii, se creează divergențe și înflorește o poveste de dragoste între două persoane aparent opuse. O poveste care va dăinui dincolo de realitatea umană în care suntem obișnuiți să credem.

Două lumi, un singur suflet.”

O copertă care mi-a atras atenția de la început, deși, m-a dus cu gândul mai mult spre vrăjitoare decât spre șamani.

O descriere care mi-a stârnit interesul.

O poveste simplă, totuși complexă. O carte care îți provoacă emoții diferite, care te face să speri la mai mult. Se vede că autoarea este la început de drum și că mai are de învățat, dar merită apreciată pentru ce a realizat până acum.

Povestea are un potențial enorm.

Mi-a plăcut modul cum a fost concepută acțiunea, personajele credibile și subiectul ales. Am sperat, totuși, la ceva mai mult. Aș fi dorit ca anumite aspecte să fie mult mai bine dezvoltate, să fie scoase în evidență… ceea ce nu s-a întâmplat.

Totuși, am apreciat stilul alert și vioi al autoarei, care știe să rețină atenția cititorului.

“Nu mai țin cont că sunt extenuată, creierul îmi e fixat doar pe un singur obiectiv: supraviețuirea.”

Cu un început în forță, plin de adrenalină, autoarea Cristina Zegheru ne-o prezintă pe Jessica. O luptătoare, care încearcă să rămână o persoană normală în ciuda viselor care o bântuie aproape noapte de noapte…

“Ani de zile am fost hărțuită de propria ființă. Zilele au fost scăldate în minciuni și teamă, iar nopțile se revărsau peste mine, inundându-mă cu durere și suferință.”

Tânăra noastră luptă zi de zi cu această problemă: visele despre care nimeni nu trebuie să știe. De ce? Deoarece bunica ei a certat-o rău prima dată când i-a povestit despre ele…

Atunci când e chemată la director, suspectă că ar fi distrus banca în care stătea în laborator și i se comunică că, de acum înainte, va mai avea acces în sala de clasă doar în compania unui profesor:

“Poate asta înseamnă maturizare. Să realizezi că nimic nu vine fără un preț, că ceea ce obții prin muncă îți e mai valoros și că respectul celuilalt a devenit un favor, nu doar o necesitate.”

Am senzația că tânăra are ceva probleme, atunci când ceea ce pare să i se întâmple în vis, are rămășițe vizibile și urme și în viața personală. Un psiholog pare că i-ar fi de folos.

Am senzația că am de-a face cu o tânără bolnavă mintal mai degrabă, decât cu un șaman…

Autoarea reușește să mă țină cu inima-n gât pagină după pagină, ceea ce este incitant și obositor în același timp.

“Ți-ai transformat iluziile în realitate, scrie pe foaie, care mai apoi dispare sub ochii mei, devenind din ce în ce mai transparentă.” 

De aici, avem parte de tot felul de răsturnări de situație. Unele mai incredibile ca altele.

Elementul fantastic al cărții își face simțită prezența:

“Eu și tatăl tău am fost doi șamani puternici care aveau grijă de o întreagă comunitate. Într-o zi, câteva spirite puternice au perturbat liniștea și ne-am luptat cu ele, dar au scăpat. I-am urmărit până în lumea oamenilor și am rămas aici o perioadă bună de timp, așteptând întoarcerea lor.

Anii au trecut și am fost binecuvântați cu o fată. Tu ești cea care va avea puterea de a se înălța printre umbre și întuneric.”

Descendența este o carte în care acțiunea se desfășoară cu o prea mare viteză. Din păcate, acest fapt nu mi se pare în avantajul cărții, ci aceasta pare lipsită de credibilitate, neconvingătoare chiar.

Odată ajunsă la acest K.E.I., lucrurile se schimbă pentru Jessica… Aici descoperă persoane cu diferite capacități, lucruri stranii care pentru oamenii normali nu sunt accesibile.

Aflăm că șamanii se împart în 3 categorii: vindecătorii — mici ființe umane; locotenenții— care-și părăsesc corpurile și comandanții — spirite ce călătoresc prin dimensiuni și se pot întrupa în diferite corpuri.

Jessica realizează cu ajutorul unui spirit aflat în institut, că are o aură stranie: albă. Este diferită de restul șamanilor.

“— Tu ai puterea de a omorî sau învia, de a înflori sau usca, de a înlănțui sau dezlega, naști ură sau iubire, schimbi trecutul cu viitorul.

Rădăcinile tale sunt sacre, iar acțiunile îți vor călăuzi pașii. În tine vei găsi atât slăbiciunea, cât și puterea. Alege înțelept!”

O decizie grea, o povară copleșitoare pe umerii unui copil de 17 ani care habar n-are ce se petrece, nu știe nimic despre lumea căreia aparține.

Ce se întâmplă mai departe se află la granița irealului… Pericolele din interiorul acestui institut care seamănă mai mult cu o închisoare, m-au ținut cu sufletul la gură.

Descendența a fost o carte frumos și bine scrisă, totuși, toate acțiunile au fost pe repede-nainte. Păcat de potențialul cărții.

Cum va reuși Jessica să se împace cu această lume stranie? Ce se întâmplă până la final? Vă las pe voi să descoperiți…

Multumesc editurii Berg pentru exemplarul oferit spre recenzie.

15 gânduri despre &8222;Descendența de Cristina Zegheru&8221;

  1. Imi place cum ai punctat aspectele bune si mai putin bune ale cartii! E o carte cu potential, plecand de la subiectul ales si avand in vedere stilul frumos de scriere, si sunt convinsa ca autoarea ne va surprinde placut pe viitor!

    Apreciat de 2 persoane

Lasă un răspuns la Cristina Zegheru Anulează răspunsul

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.