Darul vieții: Predestinați de Alina Cosma

Titlul: Darul vieții: Predestinați

Autoare: Alina Cosma

Editura: Petale Scrise

Anul apariției: 2019

Număr de pagini: 250

”Doi tineri se cunosc întâmplător. Bizarul lor pact provoacă o neobișnuită poveste de dragoste.

Cristian dorește să dea lecții despre libertate, el însuși fiind prins într-un trecut ce-i limitează sentimentele. Dalia, o tânără care trăiește retrasă în universul ei posttraumatic, încearcă să-i redea încrederea în viață. Toate contradicțiile ce par că ar trebui să-i despartă nu fac decât să-i unească.”

”Darul vieții” este istorisirea unor destine care numai când sunt complet înlănțuite simt eliberarea iubirii totale.” — Marius Andrei, Cărți Analogii Antologii

Alina Cosma reușește de fiecare dată să ne ofere povești de dragoste pline de emoție, care înduioșează cititorul. Am fost curioasă în legătură cu Darul vieții: Predestinați deoarece  povestea originală Darul vieții mi-a plăcut foarte mult. Dar, autoarea Alina Cosma a reușit să mă surprindă și de data aceasta.

Darul vieții: Predestinați mi-a oferit un moment de emoție de la început și până la sfârșit. Pur și simplu nu am putut să las cartea din mână.

Cristian și Dalia sunt delicioși fiecare în felul său. Iar iubirea lor ajunge repede la sufletul celui ce citește.

Începutul poveștii ne poartă la pensiunea “Popasul” aflată la periferia localității Vadu Crișului, unde ne întâlnim cu cei doi protagoniști. Întâlnirea dintre cei doi este aceeași ca și-n varianta anterioară, cei doi fiind atrași unul de altul, fetei fiindu-i puțin teamă de el… Se simte datoare față de Cristian deoarece nu a lăsat-o să-și plătească sejurul la pensiunea lui. Iar în Centrul Civic al Oradei norocul i-l scoate în cale…

“— Trebuie să vă plătesc o datorie și să-mi cer iertare pentru că v-am supărat.

— Domnișoară Brudașcu, nu aveți nicio datorie, iar scuzele sunt acceptate. Mergeți liniștită în treaba dumneavoastră!”

Acum realizează tânăra noastră că bărbatul îi știe numele real, pe care nu i l-a spus atunci când s-au întâlnit.

Ceea ce îi propune Cristian este ca timp de 3 luni de zile să fie însoțitoarea lui în public. Să treacă drept prietena și iubita lui… Cam circumspectă, Dalia este de acord, cu condiția ca el să nu o atingă mai mult decât este cazul.

“— Când va trebui să încep treaba?

— Te voi suna mâine.”

În linii mari, povestea este aceeași deși finalul este diferit.

Am citit cu plăcere cartea, m-am relaxat citind o poveste de dragoste plină de emoție, care înduioșează și te face să speri la un final fericit.

Cristian Matei este un tip sigur pe el, cu păreri ferme despre femei, iar Dalia reușește să-i dea peste cap toate aceste convingeri ale sale.

Dalia este o tânără timidă, sinceră, închisă în sine, neobișnuită să aibă de-a face cu bărbații… deși la 28 de ani te-ai fi așteptat să fie ceva mai dezinvoltă, că doar nu mai suntem în epoca trecută, când la întâlniri, o femeie, mergea însoțită de o servitoare…

Treptat, cei doi se cunosc din ce în ce mai bine. Aflăm că părinții Daliei au decedat cu ceva ani în urmă într-un accident de mașină, iar despre Cristian, că a vrut să se căsătorească dar nu a mers până la capăt deoarece partenera lui își dorea o carieră de fotomodel, iar el un copil.

Pe măsură ce petrec timp împreună, Cristian încearcă să o facă să-și mai piardă din timiditate, iar Dalia constată că s-a îndrăgostit de el. Cu toate acestea, încearcă să nu-și arate sentimentele și să mențină relația lor la nivelul prieteniei.

“— Lumea ta e ca un drog pentru tine.

— Ești nedrept!

— Îmi pare rău, murmură el.”

La finalul înțelegerii lor, Cristian o invită să meargă cu el în concediu, în Maldive, iar tânăra acceptă.

Este un moment al cunoașterii celor doi. Mi-a plăcut felul în care Cristian o curtează, o sprijină și o încurajează tot timpul.

Am avut parte de o lectură plăcută, ce mi-a oferit câteva ore de visare. O poveste cu răsturnări de situație, cu răni ce trebuiesc vindecate.

Alina Cosma știe să aducă zâmbetul pe chipul cititorului, oferind povești emoționante, pline de sentimente încurcate și răsturnări de situație ce riscă să aducă nefericire în viața personajelor. Dar, reușește să aducă fericirea în viața lor până la urmă.

O observație aș avea de făcut: aceeași dintotdeauna — timpurile verbelor.

Finalul mi-a plăcut, deși îmi era frică, sinceră să fiu. În prima variantă a cărții, finalul m-a emoționat până la lacrimi și m-am temut că de data aceasta nu se va mai întâmpla la fel… Până la urmă, mi-am făcut griji degeaba…

Mulțumesc, Alina Cosma și Petale Scrise, pentru exemplarul oferit spre recenzie.

Reclame