Cuvinte în albastru intens de Cath Crowley

Titlul original: Words in deep blue

Autoare: Cath Crowley

Editura: Storia Books

Anul apariției: 2018

Traducerea: Irina Stoica

Număr de pagini: 297

”Una dintre cele mai romantice și incredibil de frumoase cărți pe care le-am citit în ultima vreme… Nu doar am întors paginile, ci am trăit în ele.” — Jennifer Niven, autoarea bestsellerului Toate acele locuri minunate

”Anticariatele sunt pline de mister. Aceasta este o poveste de dragoste. Este povestea Cărților Urlătoare, unde cititorii le lasă scrisori străinilor, îndrăgostiților, poeților, cuvintelor. Este povestea lui Henry Jones și a lui Rachel Sweetie. Cu ani în urmă, Rachel era îndrăgostită de Henry.

În ziua de dinainte să se mute, i-a strecurat o scrisoare de dragoste în cartea lui preferată, din anticariatul familiei. A așteptat. Dar răspunsul lui nu a sosit niciodată. Acum Rachel s-a întors în oraș – și la anticariat -, ca să lucreze alături de băiatul pe care ar fi preferat să nu-l mai vadă niciodată. Are nevoie de ceva care să-i distragă atenția, pentru că fratele ei s-a înecat în urmă cu câteva luni, iar ea nu mai poate să simtă nimic.

Pe măsură ce Henry și Rachel lucrează împreună – înconjurați de cărți, privind poveștile de dragoste care prind viață în fața lor, lăsându-și scrisori între pagini -, găsesc speranța unul în celălalt. Pentru că viața poate fi de necontrolat, uneori chiar și de nesuportat. Dar se poate ca dragostea, cuvintele și o a doua șansă să fie de ajuns.”

Cath Crowley a crescut în zona rurală a statului Victoria, Australia. A studiat scriere profesională și editare la Royal Melbourne Institute of Technology și lucrează atât ca scriitoare independentă, cât și ca profesor cu jumătate de normă la Melbourne.

În 2017, a fost distinsă cu premiul Indie Book pentru ficțiune Young Adult, Premiul Gold Inky și Premiul Literar al Prim – Ministrului pentru ficțiune Young Adult.

“Originală, înțeleaptă și esențială… Această poveste de dragoste este o odă adusă cuvintelor și vieții.” — Kirkus Review

”Crowley a construit o lume plină de personaje surprinzătoare și memorabile, pe care le-a aruncat în niște circumstanțe universale care te transformă treptat în ceva extraordinar.” — Booklist

“O carte trebuie să fie toporul care sparge gheața dinlăuntrul nostru.” — Kafka

Sunt perfect de acord cu aceste cuvinte!

Un roman ușor, potrivit pentru zilele reci de la sfârșitul săptămânii, plin de emoție și care te atrage cu fiecare rând citit.

Autoarea a reușit să creeze o poveste frumoasă, emoționantă și care aduce în prim- plan cărțile! Cărțile, oamenii și poveștile de viață care-i însoțesc!

O carte despre cuvintele magice și despre forța acestora, despre permanența lor.

Cuvinte în albastru intens cred că are câte ceva pentru fiecare. Doar este o carte despre cărți! Și nu numai… Este un young- adult contemporan, despre suferință și pierdere, despre dragoste și durere, despre prietenie, dar mai ales, o carte despre speranță.

Ceea ce am apreciat foarte mult la acest roman, pe lângă frumoasa poveste de dragoste, a fost inspirația autoarei de a insera și scrisori ale oamenilor, lăsate între paginile cărților din anticariat.

O carte scrisă cu duioșie și sensibilitate, care ajunge prin forța cuvintelor sale la sufletul cititorului. Asemeni unui balsam magic, Cuvinte în albastru intens deschide și apoi vindecă răni uitate, cicatrici care-și strigă și acum durerea.

Este povestea lui Rachel și Henry, petrecută într-un anticariat. O poveste printre atâtea alte povești!

Anticariatul “Cărțile Urlătoare” este scena unde facem cunoștință cu emoția și lacrimile, cu prietenia, durerea și bucuria, unde cunoaștem speranța și vindecarea, dar și curajul și încrederea.

Ceea ce mi s-a părut deosebit la acest anticariat aparte este secțiunea specială în care cititorii pot scrie pe cărți sau pot introduce scrisori în cărți — “Biblioteca scrisorilor”.

Ceva original și, cu siguranță, atrăgător!

“Deschid ochii în miez de noapte și singurele lucruri pe care le aud sunt freamătul oceanului și respirația fratelui meu. Au trecut zece luni de când Cal s-a înecat, dar tot nu pot să scap de visele astea.”

Facem cunoștință cu durerea pierderii cuiva drag încă de la început. Rachel este cea care suferă. Suferă după fratele ei…

Pe de altă parte, îl cunoaștem pe Henry, căruia prietena i-a spus că vrea să se despartă. Că, deși îl iubește, nu este îndrăgostită de el…

Rachel și Henry au un trecut împreună, dar soarta a ales să-i despartă… Au fost cei mai buni prieteni, cu toate că Rachel era profund îndrăgostită de el. Iar el nici măcar o dată nu a observat-o… Până când fata a decis să taie orice legătură cu el.

Cath Crowley scrie cu plăcere și pasiune și asta se vede. Cititorul este prins în capcana cuvintelor autoarei fără a avea puterea de a scăpa. Deși simplă, această carte ne oferă câteva lecții de viață. Ne vorbește despre suferință și acceptarea acesteia, despre durere și alinare, dar și despre speranța într-un viitor luminos.

Henry și Rachel sunt prieteni din copilărie, dar la maturitate nu au mai reușit să comunice deschis unul cu celălalt.

“O parte din mine își dorește să intre în Cărțile Urlătoare de cum ajung. Aș putea să merg la Henry și să îi spun despre Cal și el ar lăsa cartea din mână și m-ar lua în brațe.”

Dar nu o face. Este furioasă pe el.

Pe lângă Henry, Rachel și Cal — fratele decedat al acesteia, mai cunoaștem o serie de personaje importante în felul lor: prietenii și familia; care-i influențează într-o anumită măsură. Aceștia îi susțin, îi ajută și sunt alături de ei la nevoie, fie cu un sfat, fie cu un umăr… după cum e cazul.

“— Zilele groaznice o să devină mai bune, ne spune, deși nu pare nici măcar el prea convins.”

Am fost impresionată de modul în care autoarea aduce în prim- plan cărțile, te face să fii interesat de ele dacă până acum nu ți-au stârnit interesul, ori te face să le iubești pentru simplul fapt că aduce aminte de ele.

Și mie îmi plac anticariatele! Găsești în ele cărți deosebite, citite și de altcineva, care a ales să le împartă cu alții. Dar, anticariatul “Cărțile Urlătoare” m-a impresionat datorită secțiunii sale speciale: Biblioteca Scrisorilor.

“E aranjată în spate, lângă scările care duc spre apartamentul nostru. E separată de restul rafturilor. Ținem acolo exemplare ale cărților care chiar înseamnă ceva pentru oameni — ficțiune, non-ficțiune, romane de dragoste sau sci- fi, poezii și atlase și cărți de bucate. Clienții au voie să scrie pe cărți în Biblioteca Scrisorilor.”

O concluzie a acestei secțiuni este:

“În general, oamenii le scriu străinilor care iubesc aceleași cărți ca ei — și, uneori, câte un străin scrie înapoi.”

Întoarcerea lui Rachel în oraș pune în mișcare anumite lucruri. Dar, Henry și Rachel sunt supărați unul pe celălalt, fiecare având motive întemeiate. Pentru a rezolva problema, nu ar trebui decât să discute sincer unul cu altul și să dea cărțile pe față…

“Ceva îmi spune că nu va fi posibil să repar lucrurile. Nu poți să repari ceva atunci când oamenii uită de tine. Mereu o să te întrebi dacă nu cumva o să te uite din nou. Mereu o să știi că ei o să se descurce perfect fără tine, dar tu nu o să te descurci perfect fără ei.”

Reia până la urmă prietenia cu Henry atunci când realizează că acesta nu primise niciodată scrisoarea ei… Dar, acum este total schimbată, secretul ei este o durere constantă în suflet, care sapă zi de zi și pe care nu o împărtășește nimănui…

Cartea aceasta este o lecție! O lecție despre cărți și oameni. Iar secțiunea specială a anticariatului pare să se încadreze perfect la definiția — cărțile unesc oamenii!

Cuvinte în albastru intens este o carte pe care nu ai cum să nu o iubești. Este o enciclopedie a recomandărilor de cărți, a poveștilor de viață și a prieteniei adevărate care reușește să străbată granița timpului sau alte impedimente.

Ceea ce este cu adevărat uimitor și adevărat în această carte este importanța cuvintelor scrise pe care autoarea o scoate în evidență. Cum poate schimba un rând scris de cineva concluzii și convingeri de-o viață? Chiar și decizii…

Care este impactul pe care-l au ultimele cuvinte scrise de cineva dispărut? Cum percepi cuvintele atunci când îți este teamă, când suferi sau când ești rănit? Cât de mult poate însemna un cuvânt sau două scrise de mâna celui pe care l-a iubit?

“Trecutul e cu mine: viitorul nu a fost încă trasat și poate fi schimbat. Putem să ni-l imaginăm, se deschide în fața noastră. Stratul inundat de lumina soarelui, adâncul și întunericul.”

O carte de citit și recitit! O carte cu și despre cărți! O carte cu și despre sentimente, senzații și emoții!

Nota mea pentru carte este 10.