Don’t cry just fly de Georgiana Vâju

Titlul: Don’t cry just fly

Autoare: Georgiana Vâju

Editura: Quantum Publishers

Anul apariției: 2018

Număr de pagini: 327

”Fiecare poveste e o lecție de viață.

Știi, creierul uman conține conflicte. Multe! Unele ilogice.

Poți să iubești pe cineva, dar să urăști ceea ce face.

Te poți îndrăgosti, deși inima ta iubește deja pe altcineva.

Poți trece peste lucrurile care te-au marcat și ți-au schimbat existența, dar, în adâncul ființei tale, nu le uiți niciodată.

Poți accepta sentimente devastatoare, traume și compromisuri, deși știi că îți fac rău.

Și, când ești ferm convins că te cunoști cu adevărat, descoperi că habar nu ai cine ești și de ce poți fi în stare.

Crezi că este ceva sigur pe lumea asta? Te înșeli! Nu este nimic sigur. Totul este relativ. Și timpul iubirii, și sentimentele…

Iar oamenii… Eh! Aici începe povestea. Cu toate astea: Don’t cry, just fly!”

Este prima carte pe care o citesc, a acestei autoare. Sunt foarte curioasă să descopăr stilul de scriere. Până atunci, pot spune că îmi place foarte mult coperta, poate de aceea am și așteptat vara să o citesc… chiar dacă la vremea respectivă ploua și era atât de frig de parcă ar fi fost noiembrie…

Acțiunea cărții începe într-un oraș tare drag mie: Făgăraș!

”Când am ajuns să nu mai avem visuri sau planuri de viitor comune?

Când m-am schimbat eu?

Când s-a schimbat el?

De când nu mai suntem doi?

Când am rătăcit drumul spre noi?”

Un prolog plin de tristețe, în care doar citind și te simți încorsetat atât de puternic încât nu ai aer să respiri.

Acțiunea cărții se petrece în Grecia, la Atena la început, iar în primul capitol facem cunoștință cu Alex.

Ambra, eroina principală, după cinci ani de relație, se decide să se îmbarce pe un vas de croazieră timp de șase luni și să cânte… Aici îl cunoaște pe Alex — un suflet la fel de rătăcit ca ea: cu probleme de sănătate asemănătoare, dependent de pilule și care suferă de anxietate… cel puțin așa pare. Totuși, sunt instantaneu atrași unul de celălalt și aleg să se bucure de această relație al cărei sfârșit îl știu deja…

“Să îți cânte un bărbat e al naibii de flatant, zău. Să îți cânte un bărbat frumos e și flatant, și senzual. Să îți cânte bărbatul de care te îndrăgostești și mai puternic, cu fiecare secundă care trece este și flatant, și romantic, și senzual, și al naibii de excitant.

Să-ți propună apoi să vă tatuați cuvintele care V-au unit e magic și sublim.”

Dar adevărul este departe de ceea ce și-a imaginat Ambra. Adevărul despre Alex este șocant: rețea de trafic de stupefiante care transportă marfă în Mykonos. Și vorbim de toată trupa de cantăreți de pe vas, care este implicată în această afacere. Când sunt arestați, Ambra este pusă în fața unei decizii importante: să îl ajute sau nu pe Alex…

O carte care nu pot spune că are o poveste de dragoste în adevăratul sens al cuvântului, mai degrabă aș spune că ne vorbește despre dependența de o persoană, de faptul că tânăra se agață de Alex fără ca măcar să îl cunoască, nu cu adevărat.

Cu toate acestea, Ambra este un personaj impresionant, cu mai multe fațete ce ies la iveală pe măsură ce firul acțiunii se desfășoară. Cu cât situația este mai tensionată și mai periculoasă, Ambra iese din apatia dată de dependența de Xanax și devine o femeie puternică, capabilă de sacrificii, curajoasă — totul în numele iubirii sau atașamentului față de Alex.

În prima parte a cărții, Alex este personajul principal, Ambra fiind mai mult fundalul. Apoi rolurile se inversează categoric. Și apare în peisaj un tip pe cât de atrăgător, pe atât de periculos — Nickolas:

“Lucrurile din jurul meu prind să plutească prin aer și mă gândesc că vinul, combinat cu oboseala, mă face să văd aievea. Corpul mi se relaxează în scaun și, fără pic de jenă, mă întind sub ochii lui.”

Autoarea Georgiana Vâju scrie realist, abordând subiecte profunde, ușor inconfortabile, dure. Redă cu claritate și obiectivitate sentimentele și senzațiile personajelor încât cititorul simte toate emoțiile de parcă ar fi ale sale.

Romanul Don’t cry just fly este un roman alert, cu o acțiune trepiedantă, unde pericolul apare din diferite părți și reușește, de fiecare dată, să te ia prin surprindere.

Acțiunea cărții are la bază senzațiile, emoțiile. Personajul feminin ne poartă pe cărarea întortocheată și periculoasă a pasiunii, care pune la încercare încrederea, curajul și anduranța.

“Iar eu, ca o fraieră, pic fix în capcana acestor ochi verzi, pătrunzători.”

Alături de Alex are parte de bucurie, zâmbete și apreciere. Tot alături de el, sau dstorită lui, are parte de deziluzie, amăgire și pericol cât cuprinde.

O carte care m-a impresionat datorită profunzimii scriiturii, dar a cărei poveste mi-a lăsat un gust ușor amar. M-aș fi așteptat la ceva mai simplu, nu la un triunghi amoros care se zbate, la doi bărbați care reușesc să dea peste cap o femeie…

Suspansul predomină cea de-a doua jumătate a cărții, împletit cu misterul. Cum nimic nu este ceea ce pare, Ambra nu are decât întrebări al căror răspuns îi rămâne necunoscut.

“Deși este greu de admis, suntem stăpânii propriului destin. Suntem programați să trăim ceas după ceas, zi după zi, după agenda fiecăruia, fără să omitem nicio întâlnire dintre cele care ne sunt destinate.”

Pentru a dezlega misterul care-i învăluie pe cei doi bărbați și pentru a putea afla finalul acestei povești, vă invit să citiți Don’t cry just fly. 

Un roman despre descoperirea de sine, despre dragostea care dă curaj și te îndeamnă la fapte neobișnuite.

Mulțumesc editurii Quantum Publishers pentru exemplarul oferit spre recenzie.