Pene, morminte și flori de M. K. Lynn

Titlul: Pene, morminte și flori

Autoare: M. K. Lynn

Seria: Pene, volumul 1

Editura: Petale scrise

Anul apariției: 2020

Număr de pagini: 376

“[…..]

— Vrei să știi ce înseamnă nebunia?

Klauss inspiră adânc aerul sărat al vastului ocean și zâmbi. Părul negru îi acoperise fața albită de griji.

— Dacă renunți la tot ce ți-a fost mai drag, renunți la viață, emoții, speranță și vise, vei rămâne cu un schelet ce riscă să se năruie în orice moment. Acel schelet este nebunia.

— Cuvinte prea frumoase pentru un amărât de pictor, surâse Marea.

Zâmbetul de pe fața tânărului pieri. De stâncile ascuțite de la mal se spărgeau în van valuri imense, creând nori de stropi albi. Ochii verzi se diluară în amintiri.

Era pierdut.

Și nimeni nu putea să-l mai găsească.

[…]”

Un prim volum captivant, plin de mister, surprinzător. O lume fantastică interesantă se deschide în fața noastră. O lume plină de ființe magice, eterna luptă între bine și rău, între Lumină și Întuneric.

Marea Britanie este cotropită de forțele întunericului, iar îngerii sunt nevoiți să se ascundă, să iasă doar protejați de gardieni.

În acest context o cunoaștem pe Fleur care salvează un alt înger și-l duce la adăpost chiar dacă riscă să fie văzută și să își pună familia în pericol. Apoi îl cunoaștem pe Klauss care interacționează cu o Nimfă care tot fura bani în metrou. Dar, până să o poată ajuta cu ceva, este nevoit să fugă deoarece unul dintre oamenii de la care furase nimfa apare cu un polițist.

“Era un prost. Dreptatea nu există în această lume, iar dacă există, atunci nu e pentru el. Nu merita să încerce să schimbe ceva.”

Fleur și Klauss Brown fac parte dintr-o familie destul de neconvențională, cu tatăl și o soră oameni, mama și unul dintre frați îngeri ca și ei, cu două mătuși atipice.

M. K. Lynn m-a impresionat chiar de la primele fraze. A reușit să îmi capteze atenția și să îmi suscite interesul pentru această carte fantasy cu accente dark, cu tente de young-adult.

Odată cu Sirin, pătrundem în Leferion, tărâmul unde veneau sufletele după moarte, aduse de Îngerii Morții. Sirin este noua regină. Leeferion se dovedește a fi locul unde sufletele sunt menținute, un fel de Rai și Iad împreună.

Pene, morminte și flori — un dark fantasy care ne incită cu fiecare nou capitol.

“Leeferionul era un tărâm lipsit de mirosuri, trăiri și sentimente. Reprezenta un loc de refugiu, un loc din care totul pleca și se reîntorcea, un loc al odihnei. În pereții fără sfârșit al acelui castel infinit Suflete nenumărate își primeau sentința de purificare. Totul exista ca să aducă echilibru.”

O lectură plină de suspans și mister, cu pericole la tot pasul dar și cu mașinațiuni ale celor care vor să fie stăpâni absoluți. Haosul pare a domni peste tot, nimeni nemaifiind în siguranță.

O carte pe care am tot amânat să o citesc, dar care mi-a captat atenția și pe care am devorat-o rapid. O acțiune care te prinde, mistere de dezlegat, personaje de descifrat și secrete de aflat. Toate acestea ne invită într-un labirint din care avem impresia că nu putem ieși, nu fără a avea parte de acțiune, bătălii, curajul atât de necesar pentru a traversa universul fascinant creat de M. K. Lynn.

Ben Hart este noul gardian al familiei, Fleur l-a convins să depună jurământul față de Lora — mama ei, pentru a putea ridica scuturile de protecție în jurul casei.

Acesta este uimit de familia pe care o descoperă, familie în care fiecare membru are propriile sale secrete.

Pericolul care pândește în aer și tensiunea ne fac să citim avizi fiecare pagină pentru a putea descoperi fiecare piesă a acestui puzzle complex căruia trebuie să îi descifrăm sensul.

Pene, morminte și flori — lupta Luminii cu Întunericul.

“Gardianul întinse palma din nou, precaut. Îi atinse ușor degetele reci, ca să simtă o forță inexplicabilă ce atrăgea sângele celor două palme, vibrând și devenind tot mai intens. În cap îi răsări un singur cuvânt.

Compatibilitate.

Nu mai întâlnise niciun Înger cu care să aibă compatibilitatea sângelui atât de înaltă, maximă chiar. Își lipi mâna de a lui Fleur și nu-și luă ochii de la ea, simțind Magia ei mai puternic decât orice altă Magie vreodată.”

Haosul pare a fi cuvântul de bază în această carte. Unii — precum îngerii și gardienii— încearcă să-l țină departe de tărâmul celor vii; iar alții — precum Sirin și cei 13 Îngeri ai Morții — încearcă să-l aducă pe acest tărâm, din dorința de a deveni stăpână peste tot.

Un început de serie care ne ține cu sufletul la gură, în tensiune, împletind suspansul cu elemente de thriller, oferind cititorului o atmosferă gothică. Avem parte de ființe fantastice deosebite, cu puteri nebănuite, care își văd fiecare propriile interese, încercând să supraviețuiască într-o lume în care acestea sunt nevoite să se ascundă pentru a nu fi omorâte.

M. K. Lynn are un stil incisiv, cursiv, care prinde în capcană cititorul atât prin ceea ce dezvăluie cât și prin ceea ce rămâne nespus.

O acțiune care pare a fi o călătorie printre jocuri de lumini și umbre, un dans între pericol și calmitate, unde fiecare personaj își urmează propria traiectorie.

“Atinse cu buricele degetelor poarta pe care o ținea pe umeri și găsi pe o stradă întunecată a Londrei un anumit oficiu poștal. Strecură cu grijă mesajul prin lumina intensă a porții în geanta poștașului care trebuia să ducă a doua zi scrisoarea la destinație. Durerea din baza aripilor o făcu să-și strângă talismanele în pumnii înveliți în bandaje.

Era împotriva legilor să facă asta, dar nu avea încotro.

Adevărata Regină trebuia reîntoarsă în Leeferion.”

Cu fiecare nouă răsturnare de situație, labirintul se ramifică, scoțând la iveală noi și noi portițe ce permit o vizualizare diferită a întregului tablou. Cartea ne oferă ocazia de a înțelege că haosul poate aduce doar distrugere. Că lumea este creată să funcționeze după un anumit tipar pe care nimeni nu îl poate modifica fără consecințe.

Astfel, viețile celor trei îngeri Brown — Fleur, Klauss și Fred— sunt date peste cap, odată cu apariția lui Ben, dar mai ales a reginei de drept din Leeferion.

Fiecare urmărește câte ceva. În căutarea lor, fiecare este dispus să se folosească de ceilalți. Întrebarea care persistă este una destul de simplă: Vor reuși să oprească instalarea haosului? Vor avea suficientă încredere cât să se ajute reciproc?

“Nimic nu mai putea fi salvat.

Nimic.”

Pene, morminte și flori — un început de serie deosebit. Plin de adrenalină și pericole, de sentimente care se luptă între ele și de încercări care riscă să aducă pieirea.

O carte pe care o recomand cu drag. O aventură fascinantă cu îngeri, demoni și gardieni; un univers deosebit de captivant și ofertant. Eterna luptă dintre Bine și Rău este abordată de data aceasta într-un mod diferit și fermecător în același timp.

Mulțumesc editurii Petale Scrise pentru exemplarul oferit spre recenzie.

7 gânduri despre &8222;Pene, morminte și flori de M. K. Lynn&8221;

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.