Rivalii de Vi Keeland

Titlul original: The rivals

Autoare: Vi Keeland

Editura: Bookzone

Traducerea: Mirela Dorobanțu

Anul apariției: 2021

Număr de pagini: 336

„RĂZBOIUL DINTRE MINE ȘI WESTON LOCKWOOD A ÎNCEPUT LA ALTAR.

Numai că noi nu am participat la nuntă, pentru că ea avusese loc cu zeci de ani înainte ca oricare dintre noi să se nască.

Totul a început cu destrămarea unei prietenii și a unei relații de afaceri trainice dintre bunicii noștri. Viitoarea mireasă a bunicului meu a refuzat să se mărite cu el pentru că era îndrăgostită și de bunicul lui Weston. Deși fiecare dintre ei și-a refăcut viața, au rămas unii dintre cei mai mari rivali în afaceri din istorie.
Părinții noștri au continuat să trăiască în conflict. Și apoi, la fel am făcut și eu cu Weston, păstrând cât mai multă distanță posibil.

Până în ziua în care femeia care a început lupta a decedat – și a lăsat pe neașteptate unul dintre cele mai valoroase hoteluri din lume bunicilor noștri. Acum sunt blocată într-un hotel cu bărbatul pe care m-am născut să-l urăsc, încercând să deslușim blestemul moștenit de familiile noastre.
Ca de obicei, nu a durat mult până când am fost unul la gâtul altuia. Weston Lockewood este tot ce urăsc mai mult: înalt, inteligent, infatuat și prea frumos pentru binele său. Suntem foc și gheață.

Dar asta nu e nicio noutate. Familiile noastre sunt obișnuite să fie în război. Și totuși, există o mică problemă. De fiecare dată când eu și Weston începem o confruntare, o încheiem cumva în pat…”

O lectură ușoară și relaxantă, o comedie romantică savuroasă, plină de emoție, care îți taie respirația și te face să o citești fără să te poți opri.

Ca de obicei, Vi Keeland oferă cititorilor săi o doză perfectă de romantism și pasiune, combinat cu un strop de dramatism și o linguriță de umor.

Sophia și Weston sunt două personaje captivante, atent create, ce explodează atunci când sunt unul în preajma celuilalt, dar care nu pot rezista prea mult despărțiți. Cu toate că bunicii și părinții lor sunt rivali de când lumea… dinainte de nașterea lor, cei doi tineri sunt mai mult obișnuiți să se înțepe unul pe celălalt decât să se urască cu adevărat.

Nevoiți să conducă împreună hotelul primit moștenire de bunicii lor de la femeia care i-a iubit pe amândoi și care a fost sămânța rivalității, acești tineri se văd puși în situația de a face eforturi să-și îmbunătățească reacțiile în privința celuilalt.

Astfel, printre situații amuzante și ironii, pornim într-un vals al eforturilor combinate pentru a face hotelul să funcționeze și atmosfera mai calmă.

„Am crezut că vin la New York ca să mă ocup de un hotel cât timp familia mea încerca să cumpere acțiunile minoritare. Se pare însă că aveam o misiune mult mai grea.”

Cu fiecare pagină citită, povestea lui Weston și Sophia te intrigă, te face curios în privința celor doi, dorind să descoperi ce se ascunde în spatele acestor permanente înțepături și a atracției ce pare a fi pe punctul de a exploda ori de câte ori cei doi sunt nevoiți să colaboreze. Iar conducerea acestui hotel asta înseamnă: colaborare. Mai ales atunci când problemele devin presante și timpul se scurge cu rapiditate.
De asemenea, putem observa dinamica relațiilor din familiile celor doi, felul în care aceștia interacționează cu propria familie permițând cititorului să-și facă i idee despre ceea ce fiecare dintre ei ascunde.

„– Sunt aici doar de treizeci și șase de ore, am spus apoi. Trebuie să-mi dai puțin timp. Dacă am nevoie de ajutor, îl voi cere. Suntem de aceeași parte a baricadei și cred că solicitarea ajutorului în caz de nevoie este un semn de curaj, nu de slăbiciune. Acum, dacă vrei să iei loc și să analizăm problemele, eventual să-mi dai niște sfaturi din experiența ta, aș fi fericită să reluăm conversația.”

Mi-a demonstrat astfel cât de mult curaj are Sophia. Că are încredere în ea și în capacitatea ei de a rezolva problemele fără ajutorul fratelui vitreg care pare a fi marioneta tatălui ei…

Totuși, ceea ce intrigă cu adevărat este faptul că Weston merge la psiholog! Un tip atât de sigur pe el, cu o carismă uluitoare, Weston pur și simplu nu pare genul. Oare ce se ascunde în trecutul lui? Sunt curioasă să descopăr.

„Adevărul e însă că acționăm din instinct, ca animalele. Iar Sophia Sterling are capacitatea de a scoate tot ce e mai sălbatic din mine.”

Iar părerea lui Sophie este ușor de inaginat când vine vorba de el:

„– În primul rând, nu-l plac deloc. E arogant și încrezut, și mă calcă pe nervi, pentru că îmi spune la fel cum îmi spunea când eram copii. Și în al doilea rând, e inamicul! Familiile noastre se urăsc și încercăm, fiecare dintre noi, să-l eliminăm pe celălalt din competiție.”

Adevărul, scurt și la obiect!
„Rivalii” reușește să intre la suflet, oferind doza ideală de romantism, umor și adevăruri crude.

Treptat, descoperim fisuri în armurile lui Weston șibSophia, iar pe măsură ce secretele încep să iasă la iveală, descoperim un tablou mult mai complex, cu umbre ce schimbă perspective atunci când lumina bate din alt unghi.

„– Vrei să afli un secret de familie? m-a întrebat, frecându-și bărbiavnerasă.
– Evident.

– N-am fost niciodată prințișorul familiei. M-au folosit doar ca pe o piesă de schimb.”

Și de aici totul capătă profunzime!
Relația celor doi se transformă treptat, încep să-și dezvăluie secretele, își lasă măștile să cadă.

Astfel, am fost uimită să descopăr că Weston este alcooolic, merge la întâlniri cu grupuri de suport, a suferit o operație de rinichi deși încă nu am aflat detaliile. Toate aceste dezvăluiri pe care le face în fața lui Grace, ne arată că între cei doi este ceva mai mult decât o relație fizică.

Treptat, suntem martorii emoțiilor ce-și fac repede loc în sufletele lor, descoperim profunzimi necunoscute și cicatrici care încă supurează, așa cum este cazul lui Weston:

„– N-ai de ce. Nu e vina ta.

Bineînțeles că nu era. Dar ceva îmi spunea că simțea nevoia să învinovățească pe cineva.
– Știi că nu e nici vina ta, nu-i așa?

– Desigur, mi-a răspuns, evitându-mi privirea.
L-am prins de bărbie și l-am făcut să se uite din nou la mine.

– Știi că nu e vina ta, nu-i așa?

– Am avut o singură misiune în viața asta – să-mi vindec sora – și nici pe asta n-am fost în stare s-o duc la bun sfârșit.”

Cea mai mare problemă care se observă la orizont este cea a relației lor. Chiar și cei doi își pun această întrebare, conștienți fiind că, odată rezolvată problema procentelor și de a vedea cine va deține controlul asupra acestui hotel, drumurile celor doi este posibil să se despartă…

Weston recunoaște câ nu are experiență cu așa ceva și că estec posibil să-i provoace suferință. Traiul alături de un alcoolic care merge la recuperare nu este ușor, iar el nu este sigur că Sophia este dispusă să își asume acest risc.

Plus că ambii sunt conștienți că familiile lor nu îi vor susține, ba chiar vor încerca să îi despartă.

Rivalii este un roman pe care îl savurezi, care te face să uiți de stres și de probleme. O lectură care-ți dă o stare de bine!