Archives

Oglindă

Gând fugar

Zâmbet amar

Părere mută

Iubire slută.

Cărare fadă

Față smeadă

Amor cascadă

Iubire-n coardă.

Amar destin

Suflet hain

Oglindă spartă

Iubire deșartă.

Iluzie spartă

Gândire legată

Unire sfântă

Fereastră nudă.

Advertisements

Toamna

Vine toamna. Deja mă ia durerea de cap…

Cum de ce? Păi, în primul rând, se termină vacanța. Care oricum a fost mult prea scurtă. Începe școala pentru pitici… același stres cu cărțile și manualele lipsă… Ba, pardon! Avem manual de sport… acum învățăm cum se face sportul, nu îl mai facem efectiv.

Frigul, ploaia, zilele înnorate… cum să nu mă ia durerea de cap încă de pe acum??

Noroc cu cărțile, că mai uit de restul. Sincer, abia aștept să vină iarna cu zăpadă multă și bucurie în suflet.

Toamna asta îmi doresc multe, dar sper să am parte măcar de jumătate…

Voi, ce planuri aveți pentru toamna asta?

În noapte

Gânduri efemere și deșarte zboară în noapte de la un capăt al altul al lumii. Bucurie și necaz; lacrimi și zâmbete; fericire și durere… Neîncetat.

Chiar eu mă gândesc în acest moment la planurile pe care nu am reușit să le finalizez, la toate ideile abandonate pe parcursul vieții, la ceea ce am reușit să fac.

Sunt mulțumită până acum? Da!

Aș fi putut face mai mult? Cred că da. Dar, important este ceea ce voi face de acum înainte.

Speranța că tot ce îmi propun voi reuși să duc la bun final nu mă părăsește niciodată.

Pe voi?

Noaptea a fost și încă mai este sfetnicul meu cel mai bun. Poate va fi și aceasta…

 

 

Te iubesc!

Te iubesc precum iubește soarele florile, asemeni unei femei care și-a întâlnit adevărata dragoste.

Pentru mine ești soarele apărut după furtună, ești tot ceea ce mi-am putut dori vreodată. De ce te pot iubi atât de mult și însemni pentru mine tot ceea ce însemni?

Dragostea ta este pentru mine tot ceea ce poate simți un om în culmea fericirii. Te simt aproape de mine, așa cum este lipit un timbru de scrisoare… sufletul tău este mereu lângă al meu.

Ești iubirea vieții mele, ești însăși fericirea pură. Inima mea bate numai pentru tine. Și aș vrea să-ți spun că te iubesc… Te iubesc cum iubește frunza copacul din care face parte, cum iubește un suflet rătăcit trupul pe care l-a părăsit și nu-l mai găsește…

Aș vrea să mă transform într-un spirit și să pot veni la tine în fiecare seară, să te strâng la pieptul meu ca să simți și tu focul din inima mea, dorul ce mă arde, să realizezi cât de mult te pot iubi.

Să știi că pentru tine aș face orice, mi-aș da și viața. Să te știu bine….

Mi-e dor de tine, dragostea mea, de ochii tăi frumoși ce strălucesc de fericire și bucurie și de buzele tale senzuale, care mai totdeauna afișează câte un zâmbet ușor ironic; dar care în străfunduri sunt foarte greu de cucerit.

Te iubesc mai mult, oh, cu mult mai mult decât te-am iubit ieri! Și cu mult mai puțin decât te voi iubi în viitor… În fiecare clipă realizez că te iubesc din ce în ce mai mult!

Te iubesc… nu pentru acum, nici pentru cândva, ci pentru atunci când vom fi siguri de noi, de ceea ce trăim și simțim, de ceea ce ne dorim unul de la celălalt!

Te iubesc! Te iubesc semnifică o lume-ntreagă!

Vreau

În zilele reci, negre, amare, aș vrea s-apari din cețurile grele. Să-mi spui încet în miez de noapte că totu-i bun, frumos și blând. Te vreau aproape, lângă mine, să-mi fii la bine și la greu. Să mă ajuți să-mi fie bine atunci când îmi e greu.

Nu cred că îți cer multe, dacă te vreau alături. De-a pururi. Mereu. Aș vrea să spui că mă iubești așa – ca prima dată – când tu pe mine m-ai văzut între lumini și umbre.

Vreau acum, în miez de noapte, să fiu cu tine-n depărtări, să stăm în căldura focului ce ne cuprinde pe amândoi. Sper că voi putea să-ți spun tot ceea ce îmi stă pe suflet, cuvinte din inima mea.

Poate fi posibil oare să mă vrei? Pe mine? Acum? Dintre toate aceste vise, la care ai răspuns acum?

Vreau să-ți pot spune, în lumina caldă a focului târziu, că țin la tine cum am ținut întotdeauna.

Îmi este dor de tine…

Și-mi va fi mereu!

Munți

Se văd în zare munții solitari

Acoperiți de nori crispați

Ce las-ades impresia

Că toate sunt văzute-n ceață.

Dar muntele măreț și singur

Apasă peste-ntreaga viață

De pare că-i un om matur

Văzut prin ochi de gheață.

Munții, piatră peste piatră;

Stâncă tare peste stâncă;

Au format a noastră vatră

C-o istorie adâncă.

Din munte-au răsărit apoi,

Ai noștri barzi, ai noștri eroi,

Ce au venit prin ceață

Să ne călăuzească o viață.

Această piatră – veșnic nemișcată,

Fără simțire și sentimente,

Creează realitatea – disperată

De a pune unele impedimente.

O viață …

Din prima clipă când te-am cunoscut, din primul moment în care ochii mei i-au întâlnit pe ai tăi, atunci când sufletele noastre s-au întâlnit, am știut că un ești un simplu pasager prin viața mea. Am știut că ești ceva deosebit. Cu toate că prima impresie nu a fost una favorabilă…

Am crezut la început că ești un îngâmfat și prea mândru de tine ca să ne bagi în seamă pe noi, muritorii de rând. Cu toate acestea, viața a avut grijă să îmi arate cât de mult mă puteam înșela! Ai intrat ca un fulger în viața mea, ai zdruncinat-o, ai avut grijă să mi-o dai peste cap și să o reașezi astfel încât tu să devii o persoană importantă în ea. Ți-ai făcut loc cu grijă, încet, până când a devenit evident că fără tine, viața mea nu ar mai avea același sens.

De atunci, viața mea s-a transformat. Acum ești pilonul pe care mă sprijin, ești partea importantă din mine, ești zâmbetul care-mi apare pe chip dimineața și cel cu care adorm seara. Ești libertatea, fericirea, iubirea… ești totul!

O viață întreagă alături de tine m-a ajutat să mă cunosc pe mine însămi, să îmi descopăr limitele și mai ales să mă simt ocrotită. Fiecare respirație pe care o împart cu tine este completă.

Clipele în care nu ești lângă mine, acelea sunt cele mai dureroase. Pentru că, trebuie să le fac față, să fiu puternică, să le supraviețuiesc. Și mi-am demonstrat că pot! Nu pot spune, totuși, că absența ta nu doare… Dar, gândul la tine mă întărește!

Astăzi, ca în fiecare zi, mă gândesc la tine, la faptul că o viață întreagă alături de tine nu îmi este de ajuns. Mi-aș dori o eternitate!

Soare

Soare afară, căldură, veselie, bucurie… fericire!

Cam asta simțim când se apropie vara. O ușurare a sufletului. Aripi și senzație de zbor. Libertate! Bucuria în lucrurile mici, în prietenii adevărați, în iubirea ce răzbate de peste tot!

Soarele este în fiecare din noi. Doar să îl lăsăm să strălucească! Soarele este pozitivitate, jumătatea plină a paharului, un mulțumesc spus când trebuie!

Soarele este ceea ce ne dorim, ce este benefic pentru noi, visul spre care ne îndreptăm zi de zi, speranța pe care o dorim împlinită!