Iarna

Un strop de verde pe o mare de alb.

Glasuri calde răsunând la ferestre,

Viforul trosnind în pridvor

Într-o întindere de fulgi dalbi.

E caldură în suflet și glas,

Iubire în fiece casă,

În timp ce afară-i urgia

De fiece an.

Lumini ce răzbat printre văluri,

Râsete prin ceața-nserării,

Și fulgi rătăciți printre gene,

O lacrimă ce curge pe-obraz.

E ger și urgie afară,

În case cadouri ascund,

Iar într-o astfel de seară,

Se-aud vise cântând.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.