Subjugarea lui Shane MacKade de Nora Roberts

---

Titlul original: The Fall of Shane MacKade

Editura: Lira – Litera

Anul apariției: 2016

Traducerea: Raluca Furtună

Număr de pagini: 230

 

Am ajuns la fermierul Shane MacKade!! Fratele cel mic.

” Spre deosebire de frații săi mai mari, Shane simte un atașament extraordinar față de pământurile care s-au transmis în familia MacKade de la o generație la alta. În ceea ce privește viața personală, este cunoscut în tot ținutul drept un crai pe care femeile îl adoră, însă nu reușesc să-l prindă în mrejele căsătoriei.

Rebecca Knight și-a petrecut întreaga viață adunând titluri universitare prestigioase. De curând însă, a hotărât să-și schimbe radical nu doar domeniul de studiu, orientându-se spre fenomenele paranormale, ci și înfățișarea de tocilară tipică, transformându-se într-o tânără elegantă și plină de farmec.

Preocupările academice o îndreaptă spre Antietam, unde discuțiile cu membrii numerosului clan MacKade, gazdele sale, îi indică o conexiune stranie între aceștia și strămoșii lor. Shane este singurul care afirmă categoric că nu a perceput nici o prezență supranaturală, dar spune oare adevărul? Între Fermierul pragmatic și cercetătoarea genială, dar fără pic de experiență de viață, ia naștere o legătură fragilă.

Oare zilele de burlac convins ale lui Shane sunt de-acum numărate?”

Vom vedea, aș spune eu.

Cartea debutează cu încă o dedicație care precede povestea în sine: ” Celor care s-au îndrăgostit.”

Încă din copilărie era speriat de fantome și la maturitate este ferm hotărât să nu vorbească despre ele. Și reușește!

Shane, Fermierul familiei, dar și un… Fustangiu, dacă îl putem numi așa, ferm hotărât să nu se însoare! Eternul îndrăgostit de femei!

” Shane MacKade iubea femeile. Înfățișarea lor, mirosul, vocea, gustul lor îl fascinau. Le iubea fără rezerve sau prejudecăți. Înalte, scunde, plinuțe, slabe, bătrâne, tinere, feminitatea lor minunată și exotică îl atrăgea ca un magnet. O geană piezișă, o buză arcuită, legănatul unui fund bine făcut, toate astea îi provocau o încântare nemăsurată.”

Pe de altă parte este Rebecca, un mic geniu care toată viața nu a făcut nimic altceva decât să învețe și iar să învețe. Hmmmm….iar cei doi se întâlnesc la aeroport, unde Shane este trimis de Regan ca să-i aducă prietena.

După o confuzie de persoane la aeroport, o găsește pe Rebecca, deși ar fi mai corect să spunem că ea îl găsește pe el! Și-i spune scurt:

” – Nimeni nu-mi spune Becky.”

Amuzant până acum acest ultim volum al seriei. Sper și de aici înainte să fie tot la fel!

Din discuțiile dintre Rebecca și Regan, îmi dau seama că cele două sunt foarte bune prietene.

Rebecca este pasionată de studiul paranormalului și curioasă în privința fantomelor din zonă: Conacul Barlow, ferma MacKade și pădurea dintre cele două.

” Prin urmare, ajunsese la Antietam. Oare fusese doar rodul coincidenței? Al imaginației? Al destinului? Ce o atrăsese acolo?

Avea să afle, cu siguranță.” ….gândea Rebecca.

Atât Rebecca cât și Shane au vise despre trecut, deși Shane sub nici o formă nu vrea să recunoască.

Fata începe cercetările cu mult entuziasm și așteptându-se să aibă vreo experiență extrasenzorială când merge la han și află de la Cassie povestea fantomelor care nu-și găsesc pacea și care bântuie hanul. Este dezamăgită, deși nu își pierde încrederea și nici entuziasmul…

Printre toate astea, gândurile îi zboară la Shane:

” Mă simt atrasă de el într-un mod inevitabil, cum nu mi s-a mai întâmplat până acum. Una peste alta, a fost o senzație deloc neplăcută, însă ar fi înțelept să țin pentru mine aceste gânduri. Nu cred că un bărbat precum Shane are nevoie de orice fel de încurajare.”

Și tot gândindu-se la el, ajunge la fermă. Aici vede de aproape porci și vaci de care este uimită, și scârbită când aude de tăiatul găinilor: atitudinea tipică a unui orășean.

Se provoacă unul pe altul, se tachinează și încearcă să vadă care este mai tare, care rezistă…și pentru asta Shane propune un experiment– un sărut, în căutarea plăcerii. Dar acest sărut vine cu ceva surprize: Shane constată că, deși o Sărută pe Rebecca pentru prima dată, totuși i se pare atât de cunoscută… curios, nu?

Dar și mai curioasă este reacția ei!!! Rămâne perfect nemișcată, fără a fi impresionată de acest sărut. Asta da reușită! Cum a făcut asta, vă întrebați? Ei bine, răspunsul este simplu: a recitat ” cu disperare discursul lui Henric al v-lea din ziua Sfântului Crispin” . Asta da metodă!!!

După plecarea lui Shane din cameră, cedează și-și arată sentimentele și chiar ea este cea care recunoaște că Shane este maestru la sărutat!

Mai are un șoc când este invitată la cina de la Regan. Aici descoperă ce înseamnă să iei masa alături de membrii familiei MacKade: agitație, voie bună, râsete și mai multe discuții în același timp, pe subiecte diferite; total contrast cu ceea ce știa ea…. Este uimită de unitatea familiei, de faptul că aceștia nu sunt deloc stânjeniți în a-și arăta afecțiunea!

La al doilea sărut dintre cei doi, Shane reușește să o facă să nu-și mai ascundă emoțiile! Și asta doar pentru că o ia prin surprindere și nu reușește sa-și mai pună armura…

Odată ce-și instalează aparatura la han, în camera stăpânului, Rebecca intră în stadiul cercetătorului frustrat:

” Frustrarea o scotea din sărite. Era convinsă că fiecare dintre membrii familiei MacKade trăise o experiență neobișnuită în casa aceea, că fuseseră atinși de prezența care persista acolo. Ea de ce nu putea?”

Este dificil de răspuns la acestă întrebare, dar cu siguranță că mai devreme sau mai târziu vom afla și răspunsul.

O Rebecca tăcută și timidă, dar totuși puternică și curajoasă, are un șoc când pentru prima dată are parte de o experiență cu fantomele: o experiență cu Charles Barlow și o scădere de temperatură de 23 de grade, și nu doar atât! După ce adoarme visează…. visează despre John și Sarah – de la ferma MacKade!!! Ceea ce o lasă puțin curioasă despre ce înseamnă să iubești pe cineva în asemenea măsură!

Între timp, viața merge înainte! Savannah naște o fetiță: Miranda! Și iar, Rebecca noastră se simte puțin invidioasă nu pentru că nu are un copil, așa cum v-ați putea închipui; ci pe apropierea și iubirea dintre membrii familiei MacKade.

Ca să sărbătorească, Shane o scoate pe Rebecca la biliard, și deși joacă pentru prima dată, Rebecca reușește să-l bată măr!

Se mută, împreună cu toate aparatele, de la han la Fermă…ceea ce, deși nu-l deranjează nicicum pe Shane, îl agită! De ce? E simplu! Deoarece se simte atras de ea!

Și petrec impreuna un timp incendiar, magic! Și amândoi sunt uimiți: el se miră că ea a rămas virgină până la vârsta asta; ea este pur și simplu extaziată de experiența trăită!

” Shane avea chipul unui înger sumbru și înțelept, mâinile unui fermier și trupul unui… Ei bine, de ce să fie conservatoare? Trupul unui zeu.”

Printre bătăi între frați, zâmbete și tachinări, Rebecca și Shane se îndrăgostesc chiar dacă nici unul dintre ei nu conștientizează acest lucru…

Dar, doamna doctor Knight este o femeie inteligentă, așa că nu durează mult până să-și dea seama că pentru prima dată în viața ei este îndragostită! Hotărâtă să profite de aceste momente atât cât poate, dar fără să-l oblige pe Shane cu nimic, decide să se bucure de aceste sentimente atât cât poate. Apoi să plece acasă cu amintirile pe care le poate aduna.

Și pe măsură ce povestea se desfășoară, trecutul își arată și el părțile și influența lui; momentul în care Rebecca se pregătește de plecare se apropie cu pași atât de repezi…chiar dacă sunt topiți unul după celălalt, sunt semne că se vor despărți supărați…

Așa să se termine cartea? Cu inimi îndurerate? Cu suferință?

Sau până la urmă vor ajunge să fie fericiți împreună?

Citiți cartea!

Nota mea pentru carte este 10!