Terențius (Publius Terentius Afer) (195 – 159 î. Hr.)

Dramaturg antic roman.

Originar din Cartagina. A scris 6 piese între 166 și 160 î. Hr.: preluări după Menandru și Apollodor Atenianul, unde a renunțat la amestecul trăsăturilor grecești și romane, ca și la bufonadele în stilul lui Plaut și la comicul vulgar.

Prologul operelor lui este extras din linia narativă și folosit pentru discursuri publicistice sau polemici cu rivali literari.

A exercitat o influență uriașă asupra togatei, comedia antică romană ( mijlocul sec. II î. Hr.). Influența lui Terențius se poate observa la Molliere.

~~~~~~~•~~~~~~~~

@ Răsplătește-i pe cei egali în mod egal.

@ Dreptul suprem este adesea răul suprem.

@ Regula importantă a vieții: nimic peste măsură. 

@ Măgulirea produce prieteni, iar adevărul, oameni plini de ură.

@ Dragostea îl poate schimba pe om până la a-l face de nerecunoscut. 

@ Nu cumpăr speranța cu bani.

@ Nu poți spune nimic care să nu se fi spus și mai înainte.

@ O minciună atrage după sine o alta.

@ Cu anii, devenim mai înțelepți.

@ Câți oameni, atâtea păreri.

@ Sunt om și nimic din ce e omenesc nu mi-e străin.